1 00:00:04,840 --> 00:00:08,425 Ne vom ocupa acum de unele dintre detaliile din cartea unu. 2 00:00:08,425 --> 00:00:13,548 Vreau să mă concentrez pe două scene de acolo, ca să ne obișnuim cu poezia lui Virgiliu. 3 00:00:13,548 --> 00:00:16,621 Vom vedea exemple evidente de 4 00:00:16,621 --> 00:00:21,743 paralele între poveștile pe care le spune Virgiliu și povestea pe care o vedem 5 00:00:21,743 --> 00:00:25,265 în Odiseea lui Homer. Ca să indic doar câteva din acestea, 6 00:00:25,265 --> 00:00:29,939 sunt călătorii, desigur, Enea se deplasează în jurul Mediteranei 7 00:00:29,939 --> 00:00:34,037 într-un mod care oglindește nostos-ul lui Odiseu, călătoria lui spre casă. 8 00:00:34,229 --> 00:00:39,640 Enea este în drum spre a fonda o casă, însă, încearcă să găsească un loc în care 9 00:00:39,640 --> 00:00:44,712 nu există o casă și să creeze una, în timp ce Odiseu încearcă să se întoarcă 10 00:00:44,712 --> 00:00:49,890 la o casă care deja pre-există. Odiseu încearcă să lupte să își redobândească 11 00:00:49,890 --> 00:00:53,403 regatul, Enea va trebui să lupte vitejește pentru 12 00:00:53,403 --> 00:00:57,146 a obține un regat, unul pe care nu îl deținea înainte. 13 00:00:57,146 --> 00:01:02,739 Odiseu este hărțuit de Poseidon, Enea va fi hărțuit de asemenea, dar 14 00:01:02,739 --> 00:01:05,907 în acest caz, de către Iuno. Odiseu va fi protejat și 15 00:01:05,907 --> 00:01:09,471 ocrotit de către Atena, în cazul lui Enea, va fi ocrotit 16 00:01:09,641 --> 00:01:12,300 și protejat de mama sa, Venus. 17 00:01:12,300 --> 00:01:14,733 Vor fi multe altele pe care să le găsiți. 18 00:01:14,733 --> 00:01:19,202 Țineți minte, însă, cu fiecare paralelă pe care o găsiți, va fi o surpriză 19 00:01:19,202 --> 00:01:22,030 virgiliană, paralelele nu sunt niciodată 100%. 20 00:01:22,030 --> 00:01:26,896 Unul din marii experți ai acestui întreg material, un bărbat numit Niko Knauer, care 21 00:01:26,896 --> 00:01:29,724 a fost aici la Universitatea Pennsylvania timp de mulți ani, 22 00:01:29,894 --> 00:01:35,557 a scris la propriu cartea de referință în ce privește aceste paralele și vorbește despre cum chiar 23 00:01:35,557 --> 00:01:40,188 și până la micile părți de propoziție și alegeri de vocabular, Virgiliu face 24 00:01:40,188 --> 00:01:44,960 referință la fundamentul homeric și de fiecare dată când o face îl modifică puțin. 25 00:01:44,960 --> 00:01:47,943 Nu există niciodată o repetiție fixă 26 00:01:47,943 --> 00:01:52,238 care să se petreacă, împrumuturi, dar mereu schimbări, iar acele schimbări sunt mereu 27 00:01:52,238 --> 00:01:56,294 interesante de urmărit. M-am gândit că un asemenea exemplu ar merita 28 00:01:56,294 --> 00:01:58,918 să petrecem puțin timp să îl analizăm. 29 00:01:58,918 --> 00:02:03,631 Haideți să mergem la o faimoasă scenă din cartea unu în care Odiseu a ajuns pe țărmul 30 00:02:03,631 --> 00:02:08,224 Cartaginei și încearcă să determine ce se petrece în ceea ce vede 31 00:02:08,224 --> 00:02:10,610 în fața sa și în vârful dealului. 32 00:02:10,610 --> 00:02:15,642 Ei bine, o imagine frumoasă îi apare în fața ochilor, lui și unui însoțitor, care 33 00:02:15,642 --> 00:02:18,861 se uită în jos spre ce se petrece în Cartagina. 34 00:02:18,861 --> 00:02:22,138 „Între timp, cei doi bărbați merseră mai departe încotro ducea calea, 35 00:02:22,138 --> 00:02:26,995 curând urcând o înaltă culme care oferea o priveliște deasupra orașului și înspre turnuri, 36 00:02:26,995 --> 00:02:31,677 Enea descoperi, unde de curând fuseseră colibe, clădiri minunate, porți, drumuri 37 00:02:31,677 --> 00:02:35,480 pietruite și mulțime de care. Acolo, Tyrienii muceau din greu: făcând 38 00:02:35,480 --> 00:02:38,816 fundații pentru ziduri, ridicând pietre să construiască citadela, 39 00:02:38,816 --> 00:02:42,854 în timp ce alții alegeau locuri de construcției și arau o brazdă de graniță. 40 00:02:42,854 --> 00:02:44,610 Legi erau decretate, 41 00:02:44,610 --> 00:02:48,912 magistrați și un senat sacru era ales. Aici, bărbați dragau porturi, acolo 42 00:02:48,912 --> 00:02:53,450 puneau fundații adânci ale unui teatru și dăltuiau stâlpi masivi 43 00:02:53,450 --> 00:02:57,280 pentru a îmbunătăți viitoarea scenă, ca albinele la început de vară, 44 00:02:57,280 --> 00:03:02,113 în lumina din câmpurile înflorite zumzăie muncind și îi conduc pe tineri către 45 00:03:02,113 --> 00:03:05,177 maturitate, în timp ce își îndeasă fagurii cu miere, umplând toate 46 00:03:05,177 --> 00:03:10,069 celulele cu nectar sau iau prada nou-veniților sau ca trupele în alertă alungă 47 00:03:10,069 --> 00:03:13,900 trântorii leneși și munca prosperă și lămâiță înmiresmează mierea. 48 00:03:13,900 --> 00:03:20,170 Enea a zis: <>” 49 00:03:20,170 --> 00:03:24,680 Deci ce avem în această scenă este ceva ce am văzut în Homer 50 00:03:24,680 --> 00:03:29,250 de multe ori, această idee a apropierii de un sat necunoscut, 51 00:03:29,250 --> 00:03:31,879 debarcarea pe un țărm necunoscut și 52 00:03:31,879 --> 00:03:36,181 apropierea de un sat. Enea tocmai a făcut asta, așa că pe de-o parte, 53 00:03:36,181 --> 00:03:40,005 putem spune, sigur, dar pare de asemenea să existe o paralelă aici 54 00:03:40,005 --> 00:03:42,276 cu Odiseu ajungând pe Scheria, nu-i așa? 55 00:03:42,276 --> 00:03:47,116 Este o mare citadelă la care se uită, este minunată și uimitoare pentru el. 56 00:03:47,116 --> 00:03:49,865 Așadar există paralele acolo care sunt foarte evidente, 57 00:03:49,865 --> 00:03:52,852 dar uitați-vă puțin mai atent și 58 00:03:52,852 --> 00:03:55,960 putem găsi câteva diferențe foarte importante. 59 00:03:55,960 --> 00:04:00,859 Amintiți-vă când Odiseu stă acolo în prag în Scheria cât de uimit 60 00:04:00,859 --> 00:04:04,519 este de bogăție, vede această frumoasă abundență de lucruri strălucitoare, 61 00:04:04,519 --> 00:04:10,310 aur și argint și lapis, lucruri albastre, pietrele superbe din jurul său, 62 00:04:10,310 --> 00:04:14,198 materialele, măiestria deosebită și execuția. 63 00:04:14,198 --> 00:04:20,307 Este uimit de manopera atentă, bogăția extremă pe care o vede 64 00:04:20,307 --> 00:04:23,560 în fața sa, acestea sunt lucrurile pe care le admiră. 65 00:04:23,560 --> 00:04:28,579 Ce îl face Virgiliu pe Enea să admire? Enea admiră ordinea acestui întreg loc, 66 00:04:28,579 --> 00:04:32,060 construcția zidurilor este 67 00:04:32,060 --> 00:04:35,406 pentru el uimitoare, lucrează ca albinele împreună 68 00:04:35,406 --> 00:04:39,756 la unison și în armonie, aduc lucruri bune spre a fi depozitate, 69 00:04:39,756 --> 00:04:44,441 organizează lucrurile, au creat un senat și legi. 70 00:04:44,441 --> 00:04:49,997 Fiecare din aceste tipare, Virgiliu se uită la aspecte diferite ale ordonării 71 00:04:49,997 --> 00:04:55,284 societății, arhitectural, într-un moc civic, conform structurilor legale, conform 72 00:04:55,284 --> 00:04:59,584 structurilor politice, Enea este copleșit de un val uriaș 73 00:04:59,584 --> 00:05:04,786 de admirație, nu doar pentru bogăție, de exemplu, un val de admirație pentru 74 00:05:04,786 --> 00:05:08,500 o societate construită cu grijă care va funcționa bine. 75 00:05:08,669 --> 00:05:12,390 Acesta este un mod clasic în care Virgiliu, da, se inspiră din precedente homerice, 76 00:05:12,390 --> 00:05:16,957 dar le transformă întotdeauna într-un mod interesant pentru a adăuga propriei sale 77 00:05:16,957 --> 00:05:21,073 povești și poveștii pe care o spune. Ne ajută să indicăm modurile în care 78 00:05:21,073 --> 00:05:25,697 Enea este diferit de Odiseu. Sunt anumite feluri în care sunt identici, 79 00:05:25,697 --> 00:05:28,460 dar asta ne indică, de la început, o temă pe care 80 00:05:28,460 --> 00:05:31,279 o vom vedea repetată iar și iar. 81 00:05:31,279 --> 00:05:35,846 În vreme ce Odiseu încearcă în mod constant să traverseze granițele și să sară peste ziduri, 82 00:05:36,015 --> 00:05:39,116 Enea încearcă să găsească granițe și să le întărească 83 00:05:39,116 --> 00:05:43,165 și să se asigure că există stabilitate și ordine în lume. 84 00:05:43,165 --> 00:05:47,515 Vom vedea această diferență între cei doi iar și iar și iar în poveștile 85 00:05:47,515 --> 00:05:50,634 pe care le vedem. De asemenea, în cartea unu, voiam 86 00:05:50,634 --> 00:05:54,917 să acord atenție unei scene care se petrece cu un poet numit Iopas. 87 00:05:54,917 --> 00:06:00,124 Vă veți aminti că în Odiseea am acordat o atenție deosebită scenelor 88 00:06:00,321 --> 00:06:03,313 care prezentau atitudinea lui Homer față de Demodoc. 89 00:06:03,313 --> 00:06:07,362 Amintiți-vă, Demodoc era un bard și atitudinea lui Homer față de Demodoc ne-a oferit 90 00:06:07,362 --> 00:06:10,170 o fereastră spre ceea ce considera Homer că reprezintă poezia. 91 00:06:10,170 --> 00:06:15,793 Ei bine, în același fel putem să ne îndreptăm spre cântecul lui Iopas care apare spre sfârșitul 92 00:06:15,793 --> 00:06:20,880 cărții unu și priviți-l ca pe un mijloc de a înțelege ce consideră 93 00:06:20,880 --> 00:06:25,432 Virgiliu că este poezia. Virgiliu este desigur conștient de fundamentul 94 00:06:25,432 --> 00:06:31,055 demodocian din care se inspiră și este conștient de tradiția care exista 95 00:06:31,055 --> 00:06:36,009 chiar și în antichitate, nu doar la cursul nostru, care îl privea pe Demodoc ca pe o cale 96 00:06:36,009 --> 00:06:41,030 spre ideile lui Homer despre poezie. Iar acum, Virgiliu își va prezenta propria 97 00:06:41,228 --> 00:06:46,462 poveste a unui poet ca o cale conștientă spre propriile idei cu privire 98 00:06:46,462 --> 00:06:49,510 la ce reprezintă poezia și priviți ce prezintă. 99 00:06:49,510 --> 00:06:54,868 „Și lordul Iopas, cu păr curgând, pe care uriașul Atlas l-a învățat, făcu camera să răsune 100 00:06:54,868 --> 00:06:58,802 cu lira sa aurită. A cântat luna în derivă și soarele împovărat, 101 00:06:58,802 --> 00:07:02,465 originea omenirii și a bestiilor, a ploii și a focului; 102 00:07:02,465 --> 00:07:06,331 Hiadele cu ploaie, Arcturus, Ursa mare și Ursa Mică; 103 00:07:06,331 --> 00:07:11,893 motivul pentru care sorii de iarnă sunt așa de grăbiți să coboare în ocean sau ce ține nopțile 104 00:07:11,893 --> 00:07:15,285 fără sfârșit iarna. Tyrienii, auzind asta, și-au însuflețit 105 00:07:15,285 --> 00:07:17,320 aplauzele; troienii i-au urmat.” 106 00:07:17,320 --> 00:07:20,690 Deci ce ne spune Virgiliu că reprezintă poezia? 107 00:07:20,690 --> 00:07:23,770 În viziunea lui Virgiliu, pare a fi cam 108 00:07:23,770 --> 00:07:28,034 povestea întregului univers. Avem o mare înțelegere cosmologică 109 00:07:28,034 --> 00:07:33,804 a importanței poeziei, poezia vorbește despre lucruri ca 110 00:07:33,804 --> 00:07:37,823 forma universului, vorbește despre elementele ploii și focului, 111 00:07:37,823 --> 00:07:40,546 vorbește despre constelațiile 112 00:07:40,546 --> 00:07:45,020 Arcturus și Ursa Mare, vorbește despre motivul pentru care sorii iernii 113 00:07:45,020 --> 00:07:49,688 pleacă mai devreme ziua. Toate aceste lucruri vor fi 114 00:07:49,688 --> 00:07:54,357 în fundalul a ceea ce reprezintă poezia. Virgiliu, cred, ne oferă aici 115 00:07:54,357 --> 00:07:57,120 o invitație să spunem, când vă uitați la poezia mea, 116 00:07:57,120 --> 00:08:01,944 ar trebui să mă imaginați ca pe un poet încercând să vă spună o poveste a întregului cosmos. 117 00:08:01,944 --> 00:08:05,787 Virgiliu are ambiții mai mari, dacă este posibil, cred că este, 118 00:08:05,787 --> 00:08:09,772 ambiții mai mari pentru poezie, cred, chiar și decât avea Homer. 119 00:08:09,772 --> 00:08:15,536 Pentru Virgiliu ar fi posibil să folosești poezia să transmiți structuri ale universului. 120 00:08:15,536 --> 00:08:20,446 Este ceva, sigur, pe care Homer l-a abordat, după cum am vorbit. 121 00:08:20,446 --> 00:08:25,783 Generații de interpreți după Homer, mai ales aceia ai școlii alegorice, 122 00:08:25,783 --> 00:08:30,978 înțeleg că poezia lui oferă o fereastră spre aceste întrebări 123 00:08:30,978 --> 00:08:32,900 cosmologice foarte mari. 124 00:08:32,900 --> 00:08:36,900 Virgiliu aici cred că ne spune în mod conștient, voi crea 125 00:08:36,900 --> 00:08:41,401 explicit un poem care poate fi citit prin orice prismă ți-ai putea 126 00:08:41,401 --> 00:08:44,046 imagina, va fi atât de bogat cât ți-ar fi posibil 127 00:08:44,215 --> 00:08:47,422 să îți imaginezi că este. Într-un fel, îmi amintește puțin 128 00:08:47,422 --> 00:08:51,980 de ceea ce se întâmplă în poezia modernă, de exemplu, cu figuri ca James Joyce. 129 00:08:52,149 --> 00:08:56,594 James Joyce ne îndeamnă constant, haide, interpretează dincolo de asta, 130 00:08:56,594 --> 00:09:00,308 deoarece vei găsi cantități enorme de înțelesuri profunde aici. 131 00:09:00,308 --> 00:09:04,359 Cred că Virgiliu face același lucru cu această introducere a cărții unu. 132 00:09:04,528 --> 00:09:05,100 Citește profund, 133 00:09:05,100 --> 00:09:08,353 citește atent și vei descoperi mari adevăruri în povestea mea. 134 00:09:08,527 --> 00:09:12,709 Homer ne conduce pe acea cale sau Virgiliu ne conduce pe acea cale. 135 00:09:12,883 --> 00:09:17,297 De aici, vom trece la cartea doi și vom arunca o privire la reprezentarea lui Virgiliu, 136 00:09:17,297 --> 00:09:21,363 pe drept, reprezentarea cu cea mai mare autoritate dn toată antichitatea 137 00:09:21,363 --> 00:09:25,720 cu privire la calul troian și evenimentele din jurul sfârșitului bătăliei pentru Troia.