1
00:00:04,840 --> 00:00:10,035
Vom acorda atenție modului în care
Virgiliu însuși percepea mitul în curs.

2
00:00:10,232 --> 00:00:15,559
Aceasta este încă una din acele întrebări
pe care, dacă le-am fi adresat lui Homer sau

3
00:00:15,559 --> 00:00:19,571
autorilor de tragedii, nu am fi primit
vreun răspuns prea clar.

4
00:00:19,768 --> 00:00:24,108
Am fi cam limitați la ceea ce
credeau că reprezintă mitul.

5
00:00:24,306 --> 00:00:29,567
Când ne întoarcem la Virgiliu, însă, avem
dovezi bune pentru anumite moduri

6
00:00:29,567 --> 00:00:34,170
în care înțelegea că funcționează mitul.
Știm, de exemplu, că Virgiliu are

7
00:00:34,170 --> 00:00:38,840
o legătură cu această mare tradiție
de interpretare a lui Homer. Este un poet

8
00:00:38,840 --> 00:00:42,588
cărturar.
Da, este foarte clar un artist, poet

9
00:00:42,588 --> 00:00:47,585
de prim rang, dar este în același timp
o persoană foarte învățată, care nu este

10
00:00:47,585 --> 00:00:52,912
doar familiar cu tradițiile pe care
le scrie și rescrie, ci de asemenea

11
00:00:52,912 --> 00:00:58,514
și cu tradițiile comentariilor la adresa
lui Homer, iar asta îi oferă un context

12
00:00:58,514 --> 00:01:04,856
bogat în care să refacă tradițiile
pe care le primește și ne oferă

13
00:01:04,856 --> 00:01:09,614
o fereastră spre ceea ce Virgiliu
însuși punea la cale drept creator de mit.

14
00:01:09,827 --> 00:01:15,074
Putem spune cu siguranță că Virgiliu
are un impuls raționalizator puternic.

15
00:01:15,074 --> 00:01:20,675
Vom vedea că atunci când ajungem la
evenimente ciudate, minunate, mistice

16
00:01:20,675 --> 00:01:26,489
Virgiliu va oferi în mod tipic un tip
de cauzalitate redundantă pentru acele

17
00:01:26,489 --> 00:01:30,531
evenimente ciudate sau mistice.
Așadar, de exemplu, scena cu îndrăgostirea,

18
00:01:30,531 --> 00:01:36,700
vom vedea în finalul cărții unu când
Venus decide să o slăbească pe Dido făcând-o

19
00:01:36,700 --> 00:01:42,906
să se îndrăgostească nebunește de Enea,
punctul în care artele iubirii sunt

20
00:01:42,906 --> 00:01:48,063
folosite de fapt pentru lucruri teribile.
Ei bine, asta se întâmplă în mit, nu-i așa?

21
00:01:48,277 --> 00:01:52,638
Iubirea este departe de a fi
un gen de forță moale și fragilă,

22
00:01:52,638 --> 00:01:57,856
este ceva care poate distruge o persoană.
Ei bine, cu siguranță i se întâmplă lui Dido.

23
00:01:58,070 --> 00:02:03,289
Venus intervine apoi și o face pe Dido
să se îndrăgostească nebunește de Enea.

24
00:02:03,503 --> 00:02:08,936
Dar pentru a face asta, se folosește de fiul
său Amor, care va fi cunoscut mai târziu și

25
00:02:08,936 --> 00:02:12,510
drept Cupidon, iar Virgiliu
ne spune specific

26
00:02:12,510 --> 00:02:19,489
povestea, ceea ce face Venus este să îl
preschimbe pe tânărul său fiu Amor în forma

27
00:02:19,489 --> 00:02:22,914
tânărului fiu al lui Enea, Ascanius.

28
00:02:22,914 --> 00:02:26,259
Așadar, acum avem această imagine

29
00:02:26,259 --> 00:02:31,760
pe care ne-o prezintă Virgiliu care vorbește,
pe de-o parte, despre o zeiță într-un puternic

30
00:02:31,760 --> 00:02:36,721
act de intervenție divină făcând
o femeie să se îndrăgostească de un bărbat,

31
00:02:36,721 --> 00:02:41,621
dar pe de altă parte, o face
printr-un surogat care ia forma

32
00:02:41,621 --> 00:02:44,971
unui copil mic.
Acum, nu știu că asta este absolut

33
00:02:44,971 --> 00:02:47,389
adevărat, nu voi numi
asta o lege universală,

34
00:02:47,576 --> 00:02:53,034
dar haideți să etichetăm ceva
ce am observat în timpul vieții mele

35
00:02:53,034 --> 00:02:57,313
numit efectul cățeluș.
Dacă cineva ar vrea ca o persoană, altcineva

36
00:02:57,313 --> 00:03:01,866
să aibă o atracție amoroasă față de ei,
a avea un cățeluș în poală nu este

37
00:03:01,866 --> 00:03:04,404
un lucru rău.
Înseamnă că poți arăta

38
00:03:04,404 --> 00:03:08,718
persoanei că da, cățelușul automat
topește inima unei persoane și face persoana

39
00:03:08,718 --> 00:03:12,114
să se gândească, oau, este așa de drăguț
și vrem să venim să îl mângâiem.

40
00:03:12,114 --> 00:03:15,888
Apoi, de asemenea, dacă acea persoană care
are cățelușul în poala lui sau ei,

41
00:03:15,888 --> 00:03:20,363
are de fapt grijă de micuț, ei bine,
șansele sunt că poate persoana ar putea fi

42
00:03:20,363 --> 00:03:24,083
o persoană bună să o ai în preajmă,
știi, într-o relație de lungă durată.

43
00:03:24,245 --> 00:03:28,558
Așadar, cățelușii sunt o cale bună de
a atrage atenția oamenilor și a le exprima

44
00:03:28,558 --> 00:03:33,210
într-un fel că tu însuți s-ar putea
să fii suficient de bun încât

45
00:03:33,210 --> 00:03:36,710
să ai grijă de altceva, așa că s-ar putea
să fii un partener vrednic pentru acea persoană.

46
00:03:36,710 --> 00:03:43,820
Ei bine, modul în care Virgiliu spune povestea,
a-l face pe Ascanius să fie obiectul care

47
00:03:43,820 --> 00:03:49,143
o face pe Dido să treacă de la doar
a admira această figură abstractă a lui Enea

48
00:03:49,143 --> 00:03:53,632
la a se îndrăgosti lulea, pasional
de el este oarecum interesant.

49
00:03:53,632 --> 00:03:58,782
Este o psihologizare a întregului eveniment
de care cred că s-a ocupat Virgiliu,

50
00:03:58,782 --> 00:04:03,799
să o aibă pe Dido într-un exemplu
al acestui efect cățeluș, văzându-l pe acest micuț

51
00:04:03,799 --> 00:04:04,987
și gândindu-se, ei bine, oau,

52
00:04:04,987 --> 00:04:10,401
această persoană s-ar putea să fie ok și
a avea acela drept mijlocul prin care dragostea

53
00:04:10,401 --> 00:04:15,550
pasională o acaparează este un mod prin care,
cred, Virgiliu ne oferă un set redundant

54
00:04:15,550 --> 00:04:20,407
de cauze pentru ceva ce este altfel
o intervenție divină grandioasă.

55
00:04:20,407 --> 00:04:24,764
Vom vedea mai târziu în poveste mențiuni
în cartea trei cu privire la zeii

56
00:04:24,764 --> 00:04:27,989
de casă ai lui Enea.
Sunt unii care vor apărea

57
00:04:27,989 --> 00:04:32,741
în poveste iar și iar.
De fapt, are un vis despre ei spunându-i că

58
00:04:32,741 --> 00:04:37,380
este important să părăsească Creta
acum că este o molimă acolo, și că ar trebui

59
00:04:37,380 --> 00:04:40,096
să plece și să încerce
să își fondeze orașul altundeva.

60
00:04:40,096 --> 00:04:44,396
Enea se gândește la Creta ca
la un posibil loc să își înceapă noul oraș,

61
00:04:44,396 --> 00:04:48,696
să demareze lucrurile, iar acești
zei de casă vin și îi spun să plece.

62
00:04:48,696 --> 00:04:51,242
Acum, apariția zeilor unei persone

63
00:04:51,242 --> 00:04:55,551
este genul de lucru mitic incitant,
dar priviți ce a făcut

64
00:04:55,551 --> 00:04:58,502
Virgiliu cu el.
Îl prezintă sub forma unui vis,

65
00:04:58,502 --> 00:05:02,874
așa că acum îl avem pe Enea imaginându-și ceva
care se întâmplă care ne oferă un alt fel

66
00:05:02,874 --> 00:05:07,356
de înțelegere psihologică a ceea ce
se petrece, iar apoi boala care

67
00:05:07,356 --> 00:05:11,455
afectează grupul înseamnă că
va trebui să părăsească Creta oricum.

68
00:05:11,455 --> 00:05:15,823
Așadar părăsirea Cretei și abandonarea
acelui loc ca un sit potențial

69
00:05:15,823 --> 00:05:20,069
pentru o viitoare Romă este determinată
de boală, da, într-un mod fiziologic,

70
00:05:20,069 --> 00:05:22,790
este de asemenea determinată
de un vis, care

71
00:05:22,790 --> 00:05:27,036
ar putea fi privit ca o realitate psihologică
sau poate drept intervenție divine.

72
00:05:27,036 --> 00:05:31,036
Este de asemenea prezentat în
Virgiliu ca apariție divină pură și simplă.

73
00:05:31,036 --> 00:05:34,047
Toate acestea sunt prezente aici.

74
00:05:34,047 --> 00:05:39,855
Există un set redundant de cauze care
sunt oferite pentru acțiune, unele mai mistice

75
00:05:39,855 --> 00:05:43,297
decât altele într-un gen
de mișcare virgiliană tipică.

76
00:05:43,512 --> 00:05:49,047
De asemenea, legăturile zeilor și
ce înseamnă sunt ușor schimbate

77
00:05:49,047 --> 00:05:52,577
în povestea lui Virgiliu.
Când auzim despre Jupiter că va fi

78
00:05:52,577 --> 00:05:57,304
foarte retras din mare parte
a evenimentelor care se petrec în poveste,

79
00:05:57,483 --> 00:06:02,330
asta este ușor diferit de Zeus,
care își murdărește mâinile și

80
00:06:02,330 --> 00:06:08,074
amenință oameni și trimite mesageri și
tot felul de acțiuni propriu-zise în care

81
00:06:08,074 --> 00:06:11,604
îl vedem pe Zeus implicându-se.
Jupiter este mult mai detașat și mai mare

82
00:06:11,604 --> 00:06:14,954
și mai îndepărtat.
Există o asociere pe care o construiește

83
00:06:14,954 --> 00:06:19,442
Virgiliu aici a celui mai mare zeu,
Jupiter, cu cele mai înalte niveluri

84
00:06:19,442 --> 00:06:20,280
ale cosmosului.

85
00:06:20,280 --> 00:06:23,288
Romanii ar fi cunoscut asta
printr-un termen grec „aether”.

86
00:06:23,288 --> 00:06:27,908
Cele mai înalte culmi ale cosmosului sunt
locurile cu care Jupiter este asociat

87
00:06:27,908 --> 00:06:30,809
și acolo este locul în care stă.
În mare parte nu coboară.

88
00:06:30,809 --> 00:06:35,054
Nu vom vedea genurile de
exemple de încăierări cu Jupiter

89
00:06:35,054 --> 00:06:37,901
fiind implicat în acțiune
așa cum făcea Homer.

90
00:06:37,901 --> 00:06:40,910
Un alt exemplu interesant
din asta este această figură, Hera,

91
00:06:40,910 --> 00:06:43,922
scuze, Iuno.
Vom ajunge să o cunoaștem pe Iuno

92
00:06:43,922 --> 00:06:47,717
destul de bine în poveste și Virgiliu
are o nuanțare specifică a ei.

93
00:06:47,717 --> 00:06:52,657
Amintiți-vă cum vorbește despre ea
la început, vorbește despre cum Enea

94
00:06:52,657 --> 00:06:56,151
este placat de lovituri din aer,
din partea lui Iuno către el.

95
00:06:56,332 --> 00:07:00,971
Bine, în fine, și pe măsură ce citim,
pune lucrurile cap la cap,

96
00:07:00,971 --> 00:07:05,850
are sens, dar vom vedea că atunci
când se implică Iuno în evenimente

97
00:07:05,850 --> 00:07:10,128
sub pământ, în mod tipic se va implica
sub forma unei zeițe a furtunii,

98
00:07:10,128 --> 00:07:17,464
va sufla vânturi spre Enea, va sufla furtuni
împotriva lui, va fi presat de furtuni

99
00:07:17,464 --> 00:07:20,885
fizice propriu-zise care sunt
acum direcționate de Iuno.

100
00:07:20,885 --> 00:07:26,684
Ok, bine, știm că zeii se implică
în asta, dar treaba este că în materialele

101
00:07:26,684 --> 00:07:31,695
grecești Hera nu este o zeiță a furtunii.
Nu apare trimițând furtuni împotriva

102
00:07:31,695 --> 00:07:33,349
oamenilor.
Poseidon cu siguranță o face.

103
00:07:33,349 --> 00:07:37,130
Zeus o poate face, dar nu este în mod
normal modul Herei de a face lucrurile.

104
00:07:37,130 --> 00:07:40,320
De când este regina zeilor
o zeiță a furtunii?

105
00:07:40,320 --> 00:07:46,441
Ei bine, Virgiliu lucrează într-o tradiție care
se inspiră din lucrările scolastice grecești

106
00:07:46,441 --> 00:07:51,220
și, de fapt, pe baza unei interpretări
alegorice lungi și profunde a zeiței Hera

107
00:07:51,220 --> 00:07:56,178
ca fiind asociată cu vremea.
Termenul grec pentru „Hera”, l-am scris

108
00:07:56,178 --> 00:08:01,066
pe tablă lângă termenul Hera
în engleză, acolo în caractere

109
00:08:01,066 --> 00:08:03,970
grecești, are un eta,
un ro și un alfa.

110
00:08:03,970 --> 00:08:09,992
Eta este un E lung și H-ul care apare în
engleză este rezolvat în greacă de acel

111
00:08:09,992 --> 00:08:15,729
mic semn încolăcit de deasupra, scuze,
micul colăcel de deasupra lui

112
00:08:15,729 --> 00:08:18,820
eta, hah.
Hera este numele ei, acolo în greacă.

113
00:08:18,820 --> 00:08:23,940
Ei bine, grecii observă curând că
asta era de fapt o anagramă pentru

114
00:08:23,940 --> 00:08:29,647
cuvântul grecesc pentru aer.
„Aer” este aerul dens al atmosferei noastre

115
00:08:29,647 --> 00:08:33,841
din jurul nostru, și și-au spus,
ei bine, literele Herei,

116
00:08:33,841 --> 00:08:39,219
dacă le amesteci,
o asociază cu înțelegerea noastră

117
00:08:39,219 --> 00:08:43,510
a aerului.
Așadar, de la începuturi, alegoriștii greci

118
00:08:43,510 --> 00:08:48,559
o priveau pe Hera ca pe un simbol alegoric al aerului.
Acum, credeau de asemenea, conform

119
00:08:48,559 --> 00:08:52,597
științei timpurilor, că aerul era
responsabil pentru vreme,

120
00:08:52,597 --> 00:08:58,024
iar dacă se încălzea sau devenea umed
sau toate acele lucruri, dacă aveam tunete,

121
00:08:58,024 --> 00:09:03,388
aveam vânturi, aveam vânturi calde,
vânturi reci, aveam toate fenomenele

122
00:09:03,388 --> 00:09:08,167
meteorologice inclusiv furtuni
erau incluse în această atmosferă

123
00:09:08,505 --> 00:09:11,440
mai joasă de aer.
Așadar, când

124
00:09:11,440 --> 00:09:15,456
Virgiliu vorbește cu grijă despre
Iuno ca o zeiță a furtunii,

125
00:09:15,456 --> 00:09:21,376
ce face este să acționeze dintr-o lungă
și profundă tradiție alegorică care

126
00:09:21,376 --> 00:09:24,477
a asociat-o multe secole
pe Hera cu aerul.

127
00:09:24,477 --> 00:09:27,225
Acum, face Homer asta?
Ei bine, în mare parte nu.

128
00:09:27,437 --> 00:09:32,299
Interpreții lui Homer fac asta, și Virgiliu
lucrează din această tradiție,

129
00:09:32,299 --> 00:09:36,810
din tradiția intelectuală
din jurul interpreților lui Homer.

130
00:09:36,810 --> 00:09:41,682
Vom vedea în panteonul lui Virgiliu nu doar
că avem divinități olimpiene mari și

131
00:09:41,682 --> 00:09:46,134
distincte și foarte îndepărtate,
mai ales în cazul lui Jupiter,

132
00:09:46,134 --> 00:09:49,263
vom avea de asemenea aceste figuri,
acești zei ai casei.

133
00:09:49,263 --> 00:09:53,714
Aceștia vor fi efigii, statui propriu-zise,
care sunt zeii locali

134
00:09:53,714 --> 00:09:57,264
ai anumitor familii,
un obicei foarte roman, deloc unul grec.

135
00:09:57,264 --> 00:09:59,971
Acestea vor fi foarte importante pentru

136
00:09:59,971 --> 00:10:04,663
povestea lui Virgiliu și sunt un fel de
concretizare a forțelor divine abstracte

137
00:10:04,663 --> 00:10:09,356
sub forma efigiilor specifice spre care
oamenii își pot direcționa actele de venerare,

138
00:10:09,356 --> 00:10:12,952
un alt tip de indicație
din partea lui Virgiliu

139
00:10:12,952 --> 00:10:16,802
că are de-a face cu, da, abstracții,
dar acele

140
00:10:16,802 --> 00:10:19,489
abstracții vor fi făcute concrete.

141
00:10:19,489 --> 00:10:24,550
Vom observa de asemenea că în avansarea
acestui spirit raționalizator, vom avea

142
00:10:24,550 --> 00:10:27,675
nume de locuri reale
incluse în povestea noastră.

143
00:10:27,675 --> 00:10:32,799
Povestea lui Virgiliu este complet mapabilă.
Este mapabilă pe zone specifice

144
00:10:32,799 --> 00:10:36,673
din Mediterană.
Când ne-am uitat la Odiseea lui Homer

145
00:10:36,673 --> 00:10:41,547
nu am propus vreo mapare, deoarece,
de fapt, toate mapările Odiseei sunt

146
00:10:41,547 --> 00:10:46,140
creația producătorilor de hărți.
Homer nu ne oferă vreun atlas fixat

147
00:10:46,140 --> 00:10:51,748
pe marginea căruia mulți oameni petrec
mult timp cu privire la care

148
00:10:51,748 --> 00:10:57,287
mapare ar trebui să fie unde și dacă
Scila și Caribda sunt într-un loc

149
00:10:57,287 --> 00:11:02,479
al Mediteranei și Stâlpii lui Hercule
sunt altundeva, dar în mare parte,

150
00:11:02,479 --> 00:11:06,980
percepția lui Homer a acestei întregi
zone este un ținut de fantezie

151
00:11:06,980 --> 00:11:12,238
mitică, cu locuri ciudate și minunate,
dar nu le poți găsi explicit

152
00:11:12,238 --> 00:11:15,285
pe hărți.
Complet diferit cu Virgiliu.

153
00:11:15,285 --> 00:11:19,647
Fiecare loc despre care va vorbi este
mapabil specific pe geografia

154
00:11:19,647 --> 00:11:24,248
reală pe care tu și eu ca romani clasici
le cunoaștem, vom ajunge să o cunoaștem,

155
00:11:24,248 --> 00:11:28,251
știm aceste locuri, e posibil să fi crescut
în ele, e posibil să le fi vizitat.

156
00:11:28,251 --> 00:11:31,120
Virgiliu mapează mitul
pe locuri istorice reale.

157
00:11:31,486 --> 00:11:35,199
Acum vom vedea alte

158
00:11:35,199 --> 00:11:38,141
abordări cu care vom petrece
ceva timp, în care impulsul

159
00:11:38,304 --> 00:11:42,881
raționalizator al lui Virgiliu
va interveni.

160
00:11:43,045 --> 00:11:47,676
Și în fiecare din aceste puncte,
îl vom lega de acest nou aspect al mitului

161
00:11:47,676 --> 00:11:52,090
în istorie cu care lucrează Virgiliu.
Lucrează într-un timp istoric cu

162
00:11:52,090 --> 00:11:55,359
multă învățătură în jurul său
și nu va ignora asta

163
00:11:55,359 --> 00:11:58,737
în crearea propriului său mit.
Și totuși, Virgiliu reușește, chiar în

164
00:11:58,737 --> 00:12:02,497
această perioadă învățată, istoric și
științific, cu mari arhive

165
00:12:02,497 --> 00:12:04,894
pretutindeni,
Virgiliu tot va reuși

166
00:12:04,894 --> 00:12:07,510
să construiască mitul.
Este mult mai dificil să o faci în

167
00:12:07,510 --> 00:12:11,950
cadrul istoriei, cred că veți fi
de acord că Virgiliu reușește

168
00:12:12,822 --> 00:12:15,480
cu brio.