1
00:00:04,800 --> 00:00:09,792
În povestea lui Oedip am văzut
dezintegrarea identității în piesa lui Sofocle.

2
00:00:09,792 --> 00:00:12,827
Trecând acum la „Bacantele”
lui Euripide,

3
00:00:12,827 --> 00:00:16,740
vom vedea o altă identitate
disipându-se sub ochii noștri.

4
00:00:16,942 --> 00:00:22,069
Se va întâmpla într-un mod ușor
diferit, complet legat de această

5
00:00:22,069 --> 00:00:26,454
figură a lui Dionisos.
Dionisos este un zeu ale cărui detalii

6
00:00:26,454 --> 00:00:31,514
le vom descoperi în această piesă
și sunt inversiuni fascinante ale modului normal

7
00:00:31,514 --> 00:00:35,292
în care ar trebui să se comporte zeii greci.
Are un alt nume.

8
00:00:35,292 --> 00:00:38,800
Dionisos și Bacus,
ambele la fel de grecești.

9
00:00:38,800 --> 00:00:42,310
Uneori, când întâlnim nume
multiple ale zeilor,

10
00:00:42,310 --> 00:00:46,991
unul din ele aparținea grecilor,
unul romanilor sau altcuiva.

11
00:00:46,991 --> 00:00:50,826
Nu este cazul.
Adică este cunoscut atât ca Dionisos

12
00:00:50,826 --> 00:00:55,377
cât și ca Bacus în materialul grec.
Are o poveste în spatele său care

13
00:00:55,572 --> 00:01:00,643
este fascinantă, complexă și interesantă.
Este într-adevăr un zeu olimpian, își are locul.

14
00:01:00,643 --> 00:01:05,128
Este cu siguranță unul dintre ei.
Apare devreme în tradiție.

15
00:01:05,323 --> 00:01:08,899
Mențiuni timpurii ale lui Dionisos
apar pe ceramică.

16
00:01:09,094 --> 00:01:12,800
Îl avem, atestări ale sale
ca zeu grec standard

17
00:01:12,800 --> 00:01:18,399
de când avem atestări
ale oricărui zeu grec standard.

18
00:01:18,399 --> 00:01:22,181
Dar unele din lucrurile
pe care le face sunt puțin stranii

19
00:01:22,181 --> 00:01:28,217
și, de fapt, par a fi exemple inversate
intenționat ale obiceiului grec obișnuit

20
00:01:28,217 --> 00:01:34,180
și modurilor normale de a venera zeii.
Majoritatea ritualurilor grecești se petrec

21
00:01:34,180 --> 00:01:37,016
în spațiu deschis, la lumina zilei,
le facem în public,

22
00:01:37,234 --> 00:01:40,580
în mulțimi,
la altare standard în mari

23
00:01:40,760 --> 00:01:43,588
temple monumentale,
se fac sacrificii de animale.

24
00:01:43,588 --> 00:01:46,537
Este o ucidere a unui animal
atent controlată.

25
00:01:46,537 --> 00:01:51,411
Animalul este apoi gătit, tăiat
și servit oamenilor pentru a fi parte din

26
00:01:51,592 --> 00:01:56,105
dieta lor sănătoasă pe care o mănâncă.
Era un aspect foarte public

27
00:01:56,105 --> 00:02:01,160
al acestor componente generale ale riturilor.
Riturile dionisiene sunt opuse în fiecare

28
00:02:01,160 --> 00:02:04,530
din aceste cazuri.
În loc să fie în timpul zilei, au loc

29
00:02:04,530 --> 00:02:07,539
noaptea, în loc să fie în spațiu
deschis în lumina zilei,

30
00:02:07,539 --> 00:02:11,751
au loc în secret, în loc să fie
în centrul

31
00:02:11,751 --> 00:02:14,580
orașului, au loc la periferie,

32
00:02:14,580 --> 00:02:18,175
nu într-un templu principal,
acolo în dealuri, dealurile nebune.

33
00:02:18,175 --> 00:02:21,203
Citeron va juca un alt rol

34
00:02:21,203 --> 00:02:25,630
când vine vorba de riturile dionisiene.

35
00:02:25,630 --> 00:02:31,682
Avem o formă sălbatică de a urmări
animalele și a le sfâșia cu mâinile goale

36
00:02:31,682 --> 00:02:36,496
în locul ideii unei ucideri
controlate a animalului

37
00:02:36,496 --> 00:02:40,416
într-un sacrificiu la templu,
iar apoi, la final, consumul de carne crudă.

38
00:02:40,416 --> 00:02:46,124
Asta este ceea ce fac participanții dionisieni
în loc să o gătească și să o mănânce după

39
00:02:46,124 --> 00:02:50,320
ce a fost preparată.
Dionisos și riturile sale par

40
00:02:50,320 --> 00:02:55,500
atât de atent să dea peste cap
toate componentele ritului

41
00:02:55,500 --> 00:02:59,995
sacrificial grec, principala componentă
a ceremoniilor religioase grecești.

42
00:03:00,190 --> 00:03:05,988
Pare a fi, pare ca și cum este constituit
ca o inversiune a ceea ce

43
00:03:05,988 --> 00:03:11,525
trece în mod normal drept practică grecească.
Și important în mod crucial, aici vedeți

44
00:03:11,525 --> 00:03:16,340
în vița și micii struguri care
sunt atașați de ea în

45
00:03:16,340 --> 00:03:22,061
iconografia din jurul lui Dionisos inclusă
în minunata ceramică din spatele nostru,

46
00:03:22,256 --> 00:03:26,742
Dionisos este un zeu al vinului.
Iei acest frumos fruct de aici

47
00:03:26,937 --> 00:03:32,333
și îl supui unui proces special,
îl amesteci, îl lași

48
00:03:32,333 --> 00:03:36,363
să fermenteze o perioadă și
obții această băutură minunată de aici.

49
00:03:36,559 --> 00:03:40,784
Această băutură are gust bun,
are poate un gust puțin ciudat la început

50
00:03:40,784 --> 00:03:43,737
și după o perioadă s-ar putea
să înceapă să îți placă.

51
00:03:43,737 --> 00:03:47,190
Și dacă îți place, ești primit
într-o altă lume.

52
00:03:47,190 --> 00:03:53,374
Se crede că vinul dionisian
te ia din lumea și

53
00:03:53,374 --> 00:03:58,063
spațiul cu care ești obișnuit și
te plasează practic în afara ta.

54
00:03:58,063 --> 00:04:03,568
Există o latură extatică în
a fi petrecăreț dionisian.

55
00:04:03,568 --> 00:04:06,762
Vinul, da, va fi parte din multe

56
00:04:06,762 --> 00:04:11,519
ceremonii religioase în antichitate,
dar vinul în exces extraordinar este

57
00:04:11,519 --> 00:04:16,072
caracteristic lui Dionisos.
Este cumva o parte centrală a ceea ce

58
00:04:16,072 --> 00:04:22,054
înseamnă venerarea lui Dionisos.
Ideea de a fi nu doar amețit,

59
00:04:22,054 --> 00:04:26,919
nici măcar pur și simplu beat,
ci beat absolut, complet,

60
00:04:26,919 --> 00:04:30,478
asta este parte din
venerarea lui Dionisos.

61
00:04:30,710 --> 00:04:37,210
Este de asemenea o parte din răsturnarea
tuturor celorlalte componente normale ale ritualului

62
00:04:37,210 --> 00:04:40,770
grecesc ce par a fi implicate
în ritualul dionisian.

63
00:04:40,770 --> 00:04:48,610
Este însă o parte consistentă
a panteonului grecesc, după cum spuneam.

64
00:04:48,793 --> 00:04:53,005
Dionisos este destul de des
privit cu ochi ciudați,

65
00:04:53,188 --> 00:04:58,072
chiar și în materialele grecești la care
ne vom uita, ar putea fi un zeu străin,

66
00:04:58,072 --> 00:05:01,917
ar putea fi un nou-venit.
Se întreabă cumva de unde a venit.

67
00:05:01,917 --> 00:05:05,091
Toate acestea, însă, vin peste

68
00:05:05,091 --> 00:05:10,463
ceea ce credem că este istoric o indicație
că Dionisos este la fel de vechi ca orice

69
00:05:10,463 --> 00:05:13,881
alt zeu grec și pare
să fi fost de la bun început

70
00:05:13,881 --> 00:05:18,032
întotdeauna suspect.
Așadar, este acea persoană din familie

71
00:05:18,032 --> 00:05:20,825
despre care s-au pus mereu
întrebări dacă face

72
00:05:20,825 --> 00:05:26,207
de fapt pe deplin parte din familie.
În Bacantele, vom vedea prelucrate niște

73
00:05:26,207 --> 00:05:31,669
teme de același tip, care sunt paralele
cu genul de teme pe care le-am văzut

74
00:05:31,669 --> 00:05:36,592
prelucrate în imnurile homerice.
Vor fi referințe la nașterea lui Dionisos,

75
00:05:36,592 --> 00:05:42,188
va încerca să își asigure locul în panteon
și să găsească o poziție stabilă pentru sine,

76
00:05:42,188 --> 00:05:44,818
va fi ocupat, se va implica în

77
00:05:44,818 --> 00:05:48,730
stabilirea riturilor sale și
să se asigure că ființele umane

78
00:05:48,730 --> 00:05:54,803
execută aceste rituri pentru el.
Toate acestea se pretează tipului de analiză

79
00:05:54,803 --> 00:06:00,651
mit și ritual pe care o vom vedea în
piesele lui Dionisos, în Bacantele

80
00:06:00,651 --> 00:06:05,771
de Euripide, vom vedea o utilizare
a unei anume unelte pe care o avem

81
00:06:05,771 --> 00:06:10,381
a mitului și ritualului care va susține
iar și iar că miturile sunt acolo pentru

82
00:06:10,381 --> 00:06:14,645
a oferi povestea de fundal din spatele
activității rituale pe care tu și eu o facem în mod normal.

83
00:06:14,645 --> 00:06:19,544
Pare că Bacantele se potrivește
foarte bine în acest tip de tipar pentru

84
00:06:19,544 --> 00:06:23,289
mituri și cum funcționează.
Trecutul Tebei este ceva care

85
00:06:23,289 --> 00:06:28,015
s-a ivit când am început să vorbim despre
Oedip și Teba apare din nou în

86
00:06:28,015 --> 00:06:30,954
Bacantele.
Interesant pentru noi să ne oprim

87
00:06:30,954 --> 00:06:34,584
un moment aici și să ne uităm
mai îndeaproape la această tradiție.

88
00:06:34,584 --> 00:06:39,807
L-am  menționat data trecută pe Cadmus
și legătura lui specifică cu tema 

89
00:06:39,807 --> 00:06:42,761
nașterii autohtoniene care
apare în povestea sa,

90
00:06:42,761 --> 00:06:47,358
dar ar mai fi lucruri pe care vreau
să mă asigur că le extragem.

91
00:06:47,555 --> 00:06:53,070
Teba apare în tragedii care supraviețuiesc
din Atena, în special ca un fel de imagine

92
00:06:53,070 --> 00:06:56,419
în oglindă a Atenei, pe care
atenienilor le place să și-o imagineze.

93
00:06:56,419 --> 00:07:01,015
Atena stabilității, Atena raționalității,
a gândirii limpezi,

94
00:07:01,015 --> 00:07:05,677
toate aceste lucruri apar în
dramele desfășurate în Atena.

95
00:07:05,677 --> 00:07:10,930
Când atenienii vorbesc despre un loc ciudat,
unde lucrurile sunt puțin stranii,

96
00:07:10,930 --> 00:07:14,506
puțin mai așa, toate sunt puțin
nelalocul lor,

97
00:07:14,674 --> 00:07:17,301
adesea vor vorbi despre Teba.

98
00:07:17,301 --> 00:07:22,181
Teba reprezintă pentru ei un loc care
are un trecut profund și o înrădăcinare

99
00:07:22,382 --> 00:07:26,666
mitică importantă în trecut,
dar când o prezintă atenienii, prezintă

100
00:07:26,666 --> 00:07:31,887
lucrurile din legendele Tebei
care par ciudate și dubioase.

101
00:07:31,887 --> 00:07:35,065
Este o puternică asociere
în familia

102
00:07:35,065 --> 00:07:39,895
lui Cadmus cu un anume tip de violență.
Amintiți-vi-l pe Cadmus, am vorbit despre el

103
00:07:39,895 --> 00:07:44,531
în prelegerea anterioară despre Oedip,
era originar fenician și sfârșește

104
00:07:44,531 --> 00:07:48,910
prin a ajunge în Grecia deoarece
își urmărește propria soră, Europa.

105
00:07:48,910 --> 00:07:54,641
Europa îl urmărește pe Zeus sub forma
unui taur încercând, se îndrăgostește

106
00:07:54,641 --> 00:07:58,247
de taur și încearcă
să intre în contact cu acel taur.

107
00:07:58,440 --> 00:08:03,592
Cadmus este pe drum, încercând să o găsească
când întâlnește acest șarpe, ucide

108
00:08:03,592 --> 00:08:06,490
șarpele, taie dinții dragonului
și, amintiți-vă,

109
00:08:06,490 --> 00:08:10,584
când acei dinți ajung în pământ,
ființele care răsar devin

110
00:08:10,584 --> 00:08:14,944
familiile fondatoare ale Tebei, acești
oameni se întorc unii împotriva altora și încep

111
00:08:14,944 --> 00:08:17,921
să se ucidă unii pe alții.
Violența fratricidă apare

112
00:08:17,921 --> 00:08:18,560
în familia lui Cadmus.

113
00:08:18,560 --> 00:08:22,884
Apoi, fiicele lui Cadmus,
Ino, Semele, Autonoe și Agave,

114
00:08:22,884 --> 00:08:27,581
fiecare are o poveste cu probleme.
Semele, unii dintre voi vor ști, este

115
00:08:27,581 --> 00:08:31,533
o poveste foarte faimoasă,
este de fapt mama lui Dionisos.

116
00:08:31,533 --> 00:08:36,752
Așadar, Dionisos este profund conectat
cu Teba în descendența familiei sale.

117
00:08:36,752 --> 00:08:42,419
Da, Dionisos are pe de-o parte o mamă muritoare.
Când Semele, conform poveștii,

118
00:08:42,419 --> 00:08:48,608
rămâne gravidă cu Zeus, printr-o viclenie
a Herei insistă ca Zeus

119
00:08:48,608 --> 00:08:52,560
să i se arate în gloria sa deplină.
Când Zeus o face,

120
00:08:52,560 --> 00:08:56,346
este arsă de vie.
Zeus ia apoi pruncul și

121
00:08:56,346 --> 00:08:59,362
Dionisos se naște apoi din
coapsa lui Zeus,

122
00:08:59,362 --> 00:09:03,780
într-un fel de pântec masculin,
preluând rolul început de un pântec feminin.

123
00:09:03,990 --> 00:09:07,566
Așadar, Zeus dă naștere apoi 
lui Dionisos a doua oară,

124
00:09:07,566 --> 00:09:12,405
iar Dionisos se alătură panteonului,
dar săraca Semele este arsă de vie.

125
00:09:12,615 --> 00:09:18,085
Pe lângă aceasta, celelalte fiice,

126
00:09:18,085 --> 00:09:22,082
Autonoe și Ino, Autonoe,
fiul său Acteon moare fiind

127
00:09:22,082 --> 00:09:26,855
sfâșiat de propriii câini de vânătoare,
o moarte teribil de violentă care apare

128
00:09:27,024 --> 00:09:29,446
de asemenea în familia
lui Cadmus.

129
00:09:29,446 --> 00:09:33,294
Ino moare de asemenea,
moare aruncându-se în mare

130
00:09:33,294 --> 00:09:38,284
cu propriul fiu în brațe când
soțul său într-o frenezie o urmărește

131
00:09:38,284 --> 00:09:43,085
și încearcă să o ucidă.
Se petrec lucruri îngrozitoare

132
00:09:43,085 --> 00:09:46,516
în familia lui Cadmus.
Lui Agave, a cărei poveste o vom vedea

133
00:09:46,516 --> 00:09:51,832
în Bacantele lui Euripide
i se vor întâmpla și ei lucruri teribile.

134
00:09:51,832 --> 00:09:55,264
Fiecare din aceste instanțe
ne arată că familia lui Cadmus

135
00:09:55,466 --> 00:10:01,589
este vizitată, este infectată cu
acest tip de violență într-un mod care

136
00:10:01,589 --> 00:10:07,376
nu este tocmai ca acela al casei lui Atreus,
unde acea violență se îndreaptă constant

137
00:10:07,376 --> 00:10:12,490
împotriva sa și nu se poate vindeca.
În schimb, pare pur și simplu că lucruri îngrozitoare,

138
00:10:12,490 --> 00:10:16,496
aparent aleator, i se întâmplă
continuu acestei sărace familii.

139
00:10:16,496 --> 00:10:22,065
Fiecare din ele are o legătură cu această
figură a lui Bacus sau Dionisos, despre

140
00:10:22,065 --> 00:10:23,560
a cărui poveste vom vorbi
în continuare.