1
00:00:04,800 --> 00:00:10,869
Oedip ne oferă o oportunitate
să apelăm la cutia cu unelte.

2
00:00:11,150 --> 00:00:16,247
Oedip este incredibil de bogată și
a oferit experților din multe domenii

3
00:00:16,247 --> 00:00:21,104
diferite o bună ocazie să abordeze
materialele pe care ni le prezintă Sofocle.

4
00:00:21,284 --> 00:00:25,961
Voi prezenta doar câteva idei care
sunt doar o mică parte din ceea ce poate

5
00:00:26,321 --> 00:00:30,878
fi aflat din această poveste incredibil
de bogată pe care ne-o transmite Sofocle.

6
00:00:30,878 --> 00:00:34,955
Înainte de toate, să ne uităm
prin prisma funcționalistă.

7
00:00:34,955 --> 00:00:39,453
Amintiți-vă, funcționaliștii zic că miturile
sunt spuse pentru a legitimiza și

8
00:00:39,453 --> 00:00:44,130
autoriza normele sociale din cultura
care își spune miturile sieși.

9
00:00:44,130 --> 00:00:48,866
Acum, în cazul de față avem multiple
norme sociale care sunt autorizate și

10
00:00:48,866 --> 00:00:51,583
legitimizate.
Numărul unu, o prohibiție evidentă

11
00:00:51,583 --> 00:00:55,244
împotriva incestului este prezentată
drept fiind lucrul corect de urmat.

12
00:00:55,411 --> 00:00:59,792
Unde ni se prezintă, posibilitățile
îngrozitoare care urmează din

13
00:01:00,125 --> 00:01:04,340
comiterea incestului și prohibiția
împotriva sa sunt categoric aici,

14
00:01:04,507 --> 00:01:08,944
subliniate, autorizate și legitimizate.
Apoi, un alt element al acestuia care

15
00:01:08,944 --> 00:01:13,048
a apărut din prezentarea mea,
dar am vrut să îl etichetez drept

16
00:01:13,215 --> 00:01:17,818
o interpretare specific funcționalistă 
este importanța rolului

17
00:01:17,818 --> 00:01:19,691
Delfiului în societatea
greacă antică.

18
00:01:19,691 --> 00:01:25,382
Avem un foarte puternic mesaj inclus în
această piesă cum că înțelepciunea divină care

19
00:01:25,382 --> 00:01:30,395
vine de la oracole ar trebui urmată.
Setul tradițional de structuri din jurul

20
00:01:30,395 --> 00:01:34,595
oracolelor, siturile templelor,
oamenii care conduc oracolele,

21
00:01:34,595 --> 00:01:40,286
acești oameni sunt autorizați de
poveste, vedem în cazul lui Oedip

22
00:01:40,286 --> 00:01:46,383
 cineva care la sfârșit se întoarce împotriva
oracolului, strâmbă din nas la el și încearcă

23
00:01:46,383 --> 00:01:50,989
să vorbească despre propria grandoare,
față de un oracol care se înșală.

24
00:01:51,193 --> 00:01:56,033
Acesta este modul greșit de a acționa.
Am menționat într-una din prelegerile

25
00:01:56,033 --> 00:01:59,096
anterioare că lucrul corect
de făcut dacă un oracol

26
00:01:59,096 --> 00:02:02,953
îți dă niște informații sinistre
este să te duci înapoi la oracol.

27
00:02:03,108 --> 00:02:05,422
Ai putea spune,
nu mi-a plăcut ce mi-ai spus,

28
00:02:05,422 --> 00:02:09,383
sau ai putea să-i spui oracolului, ei bine,
ce ar trebui să fac de vreme ce

29
00:02:09,383 --> 00:02:13,807
mi-ai dat informația asta îngrozitoare.
Dar Oedip își asumă

30
00:02:13,807 --> 00:02:16,996
să încerce să scape de lucrurile
pe care oracolul i le-a spus.

31
00:02:16,996 --> 00:02:20,956
Iar apoi, pe măsură ce povestea
devine din ce în ce mai complexă și

32
00:02:20,956 --> 00:02:24,968
se îndepărtează de mesajul originar
pe care îl obține de la oracol,

33
00:02:24,968 --> 00:02:28,775
în cele din urmă se întoarce împotriva
oracolului spunând, da, ca eu să fiu bine,

34
00:02:28,775 --> 00:02:32,396
oracolul trebuie să se înșele.
Ei bine, asta este o eroare strategică.

35
00:02:32,567 --> 00:02:35,635
Nu ar trebui să ajungi vreodată
într-o poziție ca aceea.

36
00:02:35,635 --> 00:02:41,181
Piesa lui Oedip privită prin prisma
funcționalistă autorizează acest rol social

37
00:02:41,775 --> 00:02:52,480
important al oracolului ca păstrător
și protector al adevărurilor dintr-o societate.

38
00:02:52,670 --> 00:02:57,754
Privită prin prisma freudiană, evident,
am putea vorbi restul

39
00:02:58,136 --> 00:03:03,156
timpului pe care îl avem împreună
despre posibilele interpretări

40
00:03:03,156 --> 00:03:07,986
freudiene pe baza poveștii lui Oedip.
Dar da, într-adevăr, ca să oferim doar

41
00:03:07,986 --> 00:03:13,007
o schiță, Freud ne-ar spune, desigur,
suntem revoltați de Oedip, dar

42
00:03:13,007 --> 00:03:18,154
este adevărat că toți suntem la urma
urmelor respingători nouă înșine pentru că

43
00:03:18,154 --> 00:03:23,048
avem aceste dorințe primare.
Trăim în ignoranță față de aceste dorințe

44
00:03:23,048 --> 00:03:26,225
primare, așa că, la fel ca Oedip,
suntem ignoranți față de propriile

45
00:03:26,225 --> 00:03:30,915
noastre crime, deoarece constant,
în cazul nostru, le reprimăm.

46
00:03:31,086 --> 00:03:47,868
Avem sentimente contradictorii,
după cum spune Freud, scăpări freudiene.

47
00:03:47,868 --> 00:03:47,868
Freud spune că avem sentimente
contradictorii față de părinții noștri.

48
00:03:47,868 --> 00:03:47,868
Avem sentimente care sunt, poate,
prea puternice, ne deranjează, așa că

49
00:03:47,868 --> 00:03:54,327
le reprimăm consistent.
Freud ne va spune, da, povestea lui Oedip

50
00:03:54,327 --> 00:03:59,024
apare tocmai din aceste emoții puternice,
reprimate, dintr-un aspect

51
00:03:59,024 --> 00:04:06,070
al fiului fiind în competiție cu tatăl
și un aspect al intimității cu mama.

52
00:04:06,070 --> 00:04:06,070
Aceste tendințe ies la lumină,
le reprimăm,

53
00:04:06,070 --> 00:04:06,070
dar trebuie să iasă la lumină,
altfel cazanul este în pericol

54
00:04:06,070 --> 00:04:10,070
de a exploda.
Așadar, avem lucruri ca

55
00:04:10,070 --> 00:04:16,005
visele, care arată în mod consistent lucruri
pe măsură ce oamenii strâng exemple de vise

56
00:04:16,225 --> 00:04:21,721
din societăți, conflictele cu tații
sunt comune, intimitatea cu mamele

57
00:04:21,721 --> 00:04:24,946
este comună în
acest gen de vise.

58
00:04:25,459 --> 00:04:31,907
Iar Freud ar spune că Oedip se naște
dintr-un set primar al acestor vise, iar mitul său

59
00:04:31,907 --> 00:04:38,283
este ca visul unei întregi culturi
încercând să le supraviețuiască, permițând

60
00:04:38,283 --> 00:04:43,947
unei dorințe reprimate să iasă într-o formă
diferită acum pe o nouă ființă umană,

61
00:04:43,947 --> 00:04:49,190
Oedip, în seama căreia putem pune
toate aceste dorințe, să îl lăsăm

62
00:04:49,190 --> 00:04:53,865
să le exprime pentru noi. Experimentăm
aceste dorințe prin el și în final

63
00:04:53,865 --> 00:04:57,340
ni se pare respingător, îl gonim
și îl trimitem la treburile lui.

64
00:04:57,340 --> 00:05:02,267
Într-o interpretare structuralistă, am discutat
asta când ne-am uitat la această

65
00:05:02,267 --> 00:05:06,702
problemă a autohtoniei în poveste.
Amintiți-vă, erau indicii în povestea

66
00:05:06,887 --> 00:05:11,937
lui Oedip ale unei legături pe care
percepe că o are cu Citeron

67
00:05:11,937 --> 00:05:15,941
când încearcă să își imagineze
care este genealogia sa complexă.

68
00:05:16,126 --> 00:05:21,053
Trece de la problema genealogiei direct
la problema ținutului de unde

69
00:05:21,053 --> 00:05:26,227
este și le amestecă pe acestea două.
Exprimă o idee foarte veche și îndărătnică

70
00:05:26,227 --> 00:05:29,492
despre locul din care provin oamenii
în mitologia greacă,

71
00:05:29,676 --> 00:05:32,672
foarte veche și foarte îndărătnică.
Ideea nu dispare.

72
00:05:32,672 --> 00:05:36,671
Ideea că ființele umane ar putea
să iasă din pământul însuși

73
00:05:36,671 --> 00:05:39,390
este ceva ce apare în
mitologia greacă antică.

74
00:05:39,390 --> 00:05:42,658
Este greu de eradicat datorită,
cred, atractivității sale.

75
00:05:42,658 --> 00:05:47,573
Numărul unu, scapă de problema
hoinăririi, arată că ființele umane

76
00:05:47,573 --> 00:05:52,084
aparțin într-adevăr unui anume tip de pământ,
deoarece acel pământ le dă naștere

77
00:05:52,084 --> 00:05:54,165
și de asemenea permite,
iar cazul lui Oedip

78
00:05:54,165 --> 00:05:58,849
explicitează asta, permite
un anume tip de escapism din

79
00:05:58,849 --> 00:06:02,087
complexitățile pe care le avem
cu descendența genealogică.

80
00:06:02,261 --> 00:06:06,944
A susține că o persoană este dintr-o mamă
și un tată și are un unchi nebun și

81
00:06:06,944 --> 00:06:11,050
un văr ciudat și tot felul de
complexități asociate cu o familie

82
00:06:11,050 --> 00:06:15,145
poate fi o povară, iar ideea
autohtoniei oferă nu doar această

83
00:06:15,145 --> 00:06:20,111
legătură și înrădăcinare în pământ,
dar și șansa de a te percepe ca

84
00:06:20,111 --> 00:06:24,957
având o descendență care este lipsită
de toți oamenii din cadrul familial

85
00:06:24,957 --> 00:06:28,366
care ar putea fi foarte complex și
ar putea deveni împovărător.

86
00:06:28,366 --> 00:06:31,587
Așadar, un structuralist
ar putea privi povestea lui Oedip,

87
00:06:31,587 --> 00:06:36,299
și chiar toată povestea de la Cadmus,
ca pe o familie care

88
00:06:36,299 --> 00:06:41,131
oscilează între, pe de-o parte,
acceptarea ideii de descendență genetică și

89
00:06:41,131 --> 00:06:44,888
cadru în familia lor și, pe de altă parte,
prezentarea nașterii

90
00:06:44,888 --> 00:06:49,899
autohtoniene din pământul însuși.
Iar pe ambele, cred, le puteți găsi

91
00:06:50,078 --> 00:06:53,955
ancorate în povestea lui Oedip.
Din nou, niciuna dintre ele nu este

92
00:06:53,955 --> 00:06:56,818
tocmai rezolvată.
Nu este ca și cum tensiunea dintre

93
00:06:56,818 --> 00:07:00,576
aceste două idei este
estompată pe parcursul poveștii.

94
00:07:00,576 --> 00:07:05,348
În schimb, avem o conștientizare umană
că provenim din alți oameni, care ne fac

95
00:07:05,348 --> 00:07:08,758
viețile complexe și o fantezie
umană, care se dovedește a fi

96
00:07:08,758 --> 00:07:12,681
foarte dificil de eradicat, care susține că
provenim din pământul însuși.

97
00:07:12,681 --> 00:07:17,905
Aceste două lucruri sunt în tensiune,
iar tensiunea creează un fel de voltaj și

98
00:07:17,905 --> 00:07:24,606
un structuralist ar susține că mitul
lui Oedip este un rezultat al voltajului

99
00:07:24,606 --> 00:07:31,094
dintre acești doi poli care nu pot fi
tocmai reconciliați, dar ale căror expresii

100
00:07:31,308 --> 00:07:35,800
le găsim alăturate în foarte bogata
poveste despre Oedip a lui Sofocle.