Sunt câteva teme pe care le putem
urmări în Oedip al lui Sofocle, câteva din cele mai proeminente.
Categoric vedem multe ghicitori. Problema cum să iei o informație
pe care o ai care încearcă să îți trimită un mesaj, dar o face
într-un mod oblic, indirect. Cum discerni care ar trebui
să fie mesajul ascuns? Ne pune într-o poziție cu care, cred, probabil
cei mai mulți dintre noi suntem familiari în viață. Lumea nu se prezintă
cu mesaje clare atașate. De fapt, de multe ori,
se prezintă cu mesaje care te îndeamnă
și te tentează să interpretezi greșit. În cazul lui Oedip este pus într-o poziție
de mare pericol prin inabilitatea sa de a da de capăt
acestor ghicitori. Este desigur renumit de bun la ghicitori
când vine vorba de sfinx, dar greșește când vine vorba de restul ghicitorilor
care îi apar pe parcursul vieții. De asemenea, se pune întrebarea orbirii.
Oedip are o intuiție minunată, dar este orb la anumite adevăruri
care îi parvin. Chiar și după ce i se spune
iar și iar de către mesagerii săi, oameni în care ar trebui
să aibă încredere, ca Tiresias, Oedip ignoră ceea ce va urma. Acea orbire apoi și-o aplică singur
la sfârșit prin acest act oribil de automutilare,
și așa, duce mai departe tema. Vom vedea de asemenea
problema de localitate. Cine aparține unui anume spațiu?
Asta este foarte mult abordat în această poveste. Amintiți-vă, Odiseu
este un călător elementar, este într-un important mod
rudimentar, elementar, un suflet călător. Ei bine, la fel și Oedip,
dar el e implicat în asta, spre deosebire de Odiseu care pare să îmbrățișeze și
să se bucure de acel spirit călător și îl trata ca pe un punct
de aventură, dislocarea lui Oedip este una
de mare tragedie și neînțelegere. Așadar, dislocarea pe care o vom găsi
cu Oedip este o parte foarte, foarte puternică a poveștii.
Vom vedea acest loc care este în spatele meu, Delfi, apărând în moduri
foarte importante în poveste. Oracolul delfic și interacțiunile sale
cu restul lumii vor fi genul de mijloc prin care Oedip
se implică în acțiune. Este un fel de prezență continuă
pe parcursul vieții sale. Știe tot ce i se va întâmpla,
dar când ghicitorile ajung la el nu este tocmai capabil să recepționeze mesajul
care trebuie pentru a putea naviga în viață. Cum este perceput Delfi în această poveste
este foarte interesant, este complex. Da, este adevărat, Oedip ar trebui
să fie foarte respectuos și umil față de Delfi și e orice numai aia nu.
Dar apoi, pe de altă parte, pare să fie un anume tip de cruzime inclusă
în această întrebare de credință care este legată de povestea lui Oedip.
Încearcă din răsputeri să iasă din probleme, dar în ciuda eforturilor sale,
este incapabil să facă asta. Iar apoi, aici este Delfi în tot acest timp
știind complet ce se va întâmpla, dar fără să îi dea acea informație
lui Oedip într-un mod pe care să îl înțeleagă pe deplin.
Pune în discuție o temă finală, cel puțin pe care voiam să o prezint, sunt
multe altele despre care putem vorbi, și aceea este tema sorții.
Cum funcționează această temă a sorții în această poveste?
Este o întrebare pe care am putea-o reformula ca pe o întrebare despre povestea lui Oedip.
Este el vinovat pentru ceea ce se întâmplă sau este o victimă a sorții?
Este Oedip responsabil pentru ceea ce se întâmplă în viața lui?
Ei bine, înainte de toate, pare să nu aibă vreo responsabilitate,
pare a fi o persoană decentă, încearcă să scape de oracolul
pe care l-a auzit. Amintiți-vă, a auzit spunându-se că
își va ucide tatăl și se va căsători cu mama sa și imediat după asta fuge de
ceea ce știe a fi propria sa familie în Corint și pleacă de lângă
tatăl său și mama sa. Apoi, în această stare de exil,
se dovedește a fi foarte înțelept, e capabil să descifreze oracolul sfinxului,
așadar este inteligent și echilibrat. Făcând asta, ridică
o molimă îngrozitoare de peste oraș, deci este
cumva salvatorul acelui oraș. Face tot ce poate și accepta
recunoașterea care îi este acordată. De asemenea acceptă
ceea ce i se oferă, coroana acestui nou loc care
vine cu o consoartă, regina. Pare a fi un conducător bun,
oamenii par să îl placă. Adică, pare că ceea ce face
e să încerce sincer să se ocupe de niște vești deranjante și să evite
soarta care se îndreaptă spre el. Dar pe de altă parte, Oedip, de asemenea,
încercând diligent să stea departe de ceea ce îi spune oracolul că va face,
te-ai putea întreba atunci, de ce s-ar căsători cu o femeie care
se întâmplă să fie de vârsta mamei sale? De ce te-ai căsători cu cineva care este
cu o generație mai în vârstă decât tine când ai un oracol care spune
că te vei căsători cu propria mamă? Iar apoi, trebuie să reflectăm,
să dăm timpul înapoi puțin mai mult, de ce ucide un bărbat care este cu
o generație mai în vârstă decât el, de asemenea? Povestea care este asociată cu uciderea
lui Laius este una oarecum interesantă. Vă veți aminti că Oedip merge
pe această cale, iar Laius merge pe această cale iar cei doi
practic se lovesc unul de altul, iar când se întâmplă asta,
niciunul dintre ei nu cedează trecerea. Acum, drumul mare este un loc înfricoșător
în Grecia antică, sigur, sunt tâlhari și hoți care sunt prin zonă,
dar când doi oameni rezonabili se întâlnesc pe un drum, nu este
tipic să ajungă la lovituri, cu atât mai puțin la crimă.
Așadar, trebuie să pui puțin un semn de întrebare la asta.
Iar apoi, când te uiți la detaliile poveștii, după ce s-au întâlnit,
își aruncă cuvinte, Laius întinde un băț și îl lovește pe Oedip
în cap, moment în care Oedip omoară pe toată lumea.
Ceva e puțin greșit la reacția de acolo.
Nu este ca și cum este complet de înțeles ca un asemenea lucru
să se fi întâmplat, așa că trebuie să te întrebi cu privire la raționamentul lui Oedip.
Cât de bun este la a lua decizii în aceste situații dificile.
Acum, nu se pune problema în ceea ce privește inteligența sa brută.
Să fie capabil să deslușească ghicitoarea sfinxului îl face monumental de isteț.
Este o persoană foarte inteligentă. Are materialele brute care sunt necesare
pentru a măcina probleme complexe și a ajunge la răspunsuri,
dar întrebarea de judecată este ușor diferită, iar judecata
lui Oedip ar putea fi puțin nepotrivită. Asta, împreună cu aceste mici suspiciuni produse de evenimentele
care se petrec în jurul oamenilor care se întâmplă să fie cu o generație
mai în vârstă decât el, aceste mici suspiciuni sunt din ce în ce
mai evidențiate pe măsură ce Oedip începe să se confrunte cu oracolul delfic.
Vă veți aminti că dat fiind modul în care evoluează istoria sa, poziționează constant propria
salvare, securitate, siguranță și fericire contra oracolului delfic.
Acela e modul greșit de a o face. Când oamenii dau de probleme, oracolul
delfic le spune ceva ce nu vor să audă, trebuie să mențină
conversația cu oracolul. Pot trimite înapoi un alt mesager să spună,
știi, nu ne-a plăcut oracolul pe care l-ai dat.
Poți să ne dai un altul? Dar de obicei nu întorci spatele oracolului
și spui, este clar, oracolul se înșală. Oricine spune că oracolul s-a înșelat
se pregătește pentru eșec oribil, oribil, iar Oedip
categoric face asta în această poveste. Vom privi cum evoluează povestea și cum mesagerii vin la el,
reacția lui Oedip trece de la negare până la atac împotriva
oracolului delfic. Acesta nu va fi un lucru
înțelept pe care să-l facă.