Am văzut într-o prelegere anterioară că
Hesiod folosește genealogia ca pe un dispozitiv de structurare manipulabil, flexibil, foarte robust
pentru a încerca să unească multe tradiții diferite care sunt în jurul său.
Știa că în orașele stat grecești care erau vecinii lui, erau multe
feluri diferite de a trata divinitățile, iar acum se confrunta cu problema,
ei bine, cum s-ar potrivi împreună? Așadar, se hotărăște să apeleze la genealogie
să încerce să găsească un loc pentru toți și un sistem de ordonare care
să poată să îi facă pe toți să își aibă locul. Există un exemplu minunat cu care
m-am gândit să ne începem discuția astăzi, preluat din revista americană „The New Yorker”
și de la un desenator numit Roz Chast. Cu niște ani în urmă a creat ceva
numit „Cosmologia lui Timmy” în The New Yorker, în care vedem mintea
unui băiat foarte tânăr încercând să înțeleagă toate creaturile disparate, invizibile
și puternice din viața acestei persoane. Îl vom vedea pe Timmy încercând
să le înșire folosind genealogia ca sistem, propriul său creier imatur, știe că
există o figură puternică numită Dumnezeu. Mai există și ceva numit Moș Crăciun și
Bau Bau și Heidi și un gremlin și un Moș Ene.
Nu este sigur cum se potrivesc. Așa că, în mintea sa, începe
să deseneze un arbore genealogic. Dacă Dumnezeu este cel mai înalt,
următorul va fi probabil Moș Crăciun, deoarece știe că moșul, bărbatul în costum
roșu care aduce cadouri de Crăciun va fi cineva care
este probabil foarte aproape de cea mai înaltă ființă.
Așa că a făcut ca Moș Crăciun să fie odrasla principală a lui Dumnezeu.
Știe de asemenea că lucruri rele se întâmplă în lume, așa că, pe lângă acest nivel
al lui Moș Crăciun, este această odraslă a lui Dumnezeu numită Bau Bau.
Ei bine, când Moș Crăciun caută un partener de viață, moșul caută pe cineva care
acceptă caracteristici bune în partenerul său, așa că o caută pe Zâna Măseluță.
Pe de altă parte, un Bau Bau, când un Bau Bau se însoară, un Bau Bau
se va însura cu un fel de vrăjitoare.
Așadar, are buni și răi și se găsesc cumva
unii pe alții în această ordonare. Există o generație următoare,
Zâna Măseluță și Moș Crăciun având copii. Produc lucruri ca Frosty,
Frosty omul de zăpadă, dintr-un desen animat american faimos,
Rudolf, de asemenea dintr-un desen american. Iepurașul de Paște pare a fi cineva
pe care moșul l-ar avea ca odraslă. Iepurașul de Paște ar fi căsătorit cu
cineva numit Heidi, care apare într-un film vechi de la Hollywood,
o creatură adorabilă care trăiește pe dealurile din zona rurală.
Iepurașul de Paște și Heidi au apoi o nouă generație de odrasle, au
un Moș Ene și un fel de spiriduș. De cealaltă parte, Bau Bau și
un fel de vrăjitoare au un gremlin și un extraterestru ca odrasle.
Iar acum, întregul arbore genealogic al mentalității imature a lui Timmy
ca un mic băiat, se potrivesc într-un set de relații pe care genealogia
le ajută să le structureze. Acum, într-un mod care nu este complet
diferit de acesta, dar sper că este mult mai matur și mult mai tranșant,
Hesiod va încerca să unifice multe tradiții disparate din lumea
greacă și să încerce să găsească locuri și relații printre toate.
Vă veți aminti că povestea noastră începe cu un imn către muze în care
Hesiod le slăvește, le vorbește despre toate marile
trăsături și calități pe care le au și la sfârșit le spune la revedere. Vom descoperi, când ajungem la imn,
că acesta este mai mult decât ca un imn, că de fapt se potrivește multora dintre
elementele structurale care alcătuiesc un imn grecesc corespunzător.
După introducerea sa, imnul către muze, Hesiod se îndreaptă acum la pagina șase
spre producerea ordinii în cosmos și spre tiparul său genealogic.
Vom începe cu afirmația sa despre cum au început lucrurile cu Hăul.
„La început a fost Hăul, iar apoi Pământul cu piept mare, scaun sigur pentru
veșnicie al tuturor nemuritorilor care ocupă vârful înzăpezit al Olimpului;
încețoșatul Tartar, un colț îndepărtat al îndelung bătutului pământ
și Eros, cel mai frumos dintre zeii nemuritori, distrugător al cărnii,
care înfrânge rațiunea și scopul în în piepturile tuturor zeilor și oamenilor.
Din Hău a ieșit Erebos și întunecata Noapte, iar din Noapte, la rându-i, a ieșit
Aerul Luminos și Ziua, cărora le-a dat naștere din intimitatea împărtășită cu Erebos.”
În lumea lui Hesiod, există un fel de pre-început, există o pre-genealogie
în care avem patru entități existente anterior, Hăul, Pământul,
Tartara și Eros. Acestea au existat dintotdeauna,
nu este ca și cum au apărut, sunt acolo când Hesiod
își începe povestea. Hăul este o figură foarte importantă
pentru noi. În greacă, termenul care este tradus de
translatorul nostru aici ca Hău, grecescul este Xaos.
Unii translatori vor alege termenul Haos pentru a traduce asta, deoarece
literele se potrivesc destul de bine cu cuvântul grec și există o legătură
etimologică între Xaos și Haos. Problema este că grecescul nu înseamnă
neapărat dezordine, termenul grec antic nu înseamnă dezordine deloc,
înseamnă gol, spațiu gol. Așa că translatorul vostru, M. L. West
a ales termenul Hău pentru a traduce acel cuvânt grec Xaos și
este de fapt, cred, o traducere mult mai bună.
Hăul este ceva care există la început, este spațiul gol în care
au loc restul acestor reproduceri. Ne întoarcem spre celelalte figuri,
Pământul, Tartara și Eros. Pământul este cineva pe care o vom vedea,
pe care ne vom petrece mult timp concentrându-ne în discuțiile următoare.
Ea este un personaj cheie în structurile genealogice ale lui Hesiod.
Tartara este numele Tartarus la plural, un nume mai familiar al lumii subterane
și o lume dedesubtul lumii superioare obișnuite, care după cum tu și eu
știm, există și este foarte departe dedesubt.
Este un loc înfricoșător. Vom învăța puțin mai mult
despre el. Apoi, există această forță Eros.
Eros este o dorință sexuală abstractă, dar nu este deloc un fel de dragoste
blândă, generoasă între oameni. Este o dorință mai violentă, uneori
destul de periculoasă care poate cauza distrugere și violență.
Acum, aceste creaturi pornesc într-o primă fază a creației.
Din Hău, cu alte cuvinte, Hăul singur îi produce pe Erebos și pe Noapte,
iar apoi, Noaptea singură produce Aerul Luminos și Ziua, dar aflăm în partea de încheiere
a acelui rând că Noaptea, când produce Aerul Luminos și Ziua,
o face în intimitate împărtășită cu Erebos. Așadar, Hăul pare să poată să se reproducă
complet singură, în timp ce Erebos și Noapte vin laolaltă pentru
a produce Aerul Luminos și Ziua. Următoarele generații necesită
să aibă intimitate împărtășită pentru a se realiza reproducerea.
Când reproducerea se petrece spontan, de capul ei, va trebui
să fim atenți. Modul normal prin care se întâmplă lucrurile
în Hesiod este prin reproducere sexuală. Există creaturi care se întâlnesc,
acele creaturi au relații sexuale, iar apoi apar odrasle
din acele creaturi. Așadar, acum că ne-am început
ciclul reproductiv, putem arunca o privire la ce se întâmplă în această primă fază,
haideți să o numim etapa alfa a generării, preluând un termen
din lumea producătoare de software.
Vă amintiți că prima etapă a softului se numește etapa alfa, după
aceea vine etapa beta, iar apoi sunteți pregătiți pentru lucrul propriu-zis.
Așadar, în timpul etapei alfa, avem generații care vin din Pământ.
Pământul produce din sine, cu alte cuvinte, în același fel în care Hăul
a produs la început, produce multe lucruri, incusiv Cerul.
Cerul devine apoi partenerul ei. Are relații sexuale cu Cerul,
iar din ea apar un întreg ordin de titani, un întreg ordin de titani.
Aceste sunt creaturi înfricoșătoare, Hesiod îi numește copii înfricoșători,
nu sunt cineva cu care să te joci. De asemenea, în timpul etapei alfa
a creației apar monștri, faimoși, știm de ciclopi și
de centimani că apar aici. Ciclopii sunt aceia care au doar
un ochi în mijlocul frunții. Centimanii sunt creaturi uriașe,
ciudate, gigante care au 100 de mâini.
Hesiod ne spune că aceste generații timpurii ale procesului
creativ prin reproducere ce se petrece cu figuri ca titanii
și monștrii, nu sunt tocmai întregi,
nu sunt tocmai bine. Lucrurile nu funcționează tocmai bine
în reproducere în primul ciclu. Este o analogie pentru aceia
care fac clătite. Toată lumea știe că trebuie să arunci
primele două clătite. Faci tot ce poți, potrivești plita, adaugi praful de copt,
adaugi ingredientele și dacă nu sunt amestecate bine,
plăcintele tale nu vor avea gust bun. Așa că trebuie să încerci una, să o testezi.
După ce o faci, trebuie să o arunci, la fel cum inginerii software
știu că există o etapă alfa. Acum, Cerul și Pământul au o relație
intimă și are loc reproducere, Pământul reproducându-se și
reproducându-se din sine. La un anumit punct, însă, în acest
proces de reproducere sexuală, Cerul se supără pe partenerul său, scuze,
Pământul se supără pe partenerul său, Cerul, și nu vrea ca Cerul să mai vină
deasupra ei în fiecare seară. Vă puteți închipui, în imaginația lui Hesiod,
când vine noaptea, Cerul vine deasupra Pământului și
Pământul este supărat de asta, nu vrea să se întâmple, așa că
vorbește cu copiii săi și spune, copii, tatăl vostru este îngrozitor,
tot vine peste mine în fiecare noapte, iar când o face,
tot împinge înapoi în interiorul meu toate lucrurile creative
care sunt pe cale să iasă din mine. Deci ce gândește este că practic
Cerul împinge înapoi în ea ceea ce încearcă să iasă,
astupă căile încât niciuna din puterile sale reproductive
nu se poate manifesta. Aceasta este deja o indicație că
principiul masculin aici, în persoana Cerului, Cerul este evident de gen masculin și
principiul feminin aici, Pământul, au dificultăți cu acest proces
de reproducere sexuală. Cerul este de asemenea amenințat de
producțiile care ies partenerul său, Pământul. Principiul masculin găsește puterea
de reproducție feminină ca fiind puțin înfricoșătoare și vrea să încerce să o controleze.
Încearcă să o astupe astfel încât puterea de reproducere este încetinită
și oprită și să aibă o cale de a o ține sub control. Acum, asta supără, desigur, Pământul și ea spune, copii, vă rog adunați-vă,
trebuie să vă anunț ceva. Tatăl vostru este îngrozitor,
este deasupra mea în fiecare noapte. Nu vreau să fie acolo,
trebuie să-l fac să se oprească. Așa că, vă rog, copii, haideți să găsim o cale
să-l facem să se oprească și să ia unul din voi acest cuțit foarte ascuțit făcut din adamantiu,
cea mai dură substanță de care știm noi creaturile și să ne ascundem
în spatele unei stânci. Iar când vine deasupra mea la noapte,
apucați-l de organele genitale, tăiați-le și aruncați-le în ocean.
Vă puteți imagina o mamă spunând asta unui copil?
Așadar, acestea fiind spuse, există un copil care spune, da, mamă, te voi ajuta.
Cel mic este Cronos. Cronos intervine și spune, o voi face.
Cronos, de fapt, o face. Se ascunde în spatele unei stânci,
tatăl vine deasupra mamei noaptea, el sare, apucă organele genitale,
le taie și le aruncă în mare. După ce Cerul este castrat de propriul fiu,
nu mai auzim așa de multe despre el pe măsură ce se desfășoară evenimentele.
Această castrare a Cerului ordonată de Pământ și executată de fiu este profund
eficace în luarea puterilor Cerului. Acum, din acel moment
se petrec multe lucruri. Cerul dispare, Pământul devine apoi
extrem de productivă și multe generații ies din ea.
Auzim despre reproducerea a multe bestii malefice care ies din ea.
Se discută despre lucruri ca Distrugerea și Moartea și Suferința
și Înșelăciunea și Conflictul. Avem discuții ale tuturor acestor principii
care ies exploziv din ea acum că Cerul nu mai este deasupra sa
în fiecare noapte. Auzim de asemenea că din organele genitale
însele se nasc principii importante. Când organele genitale sunt aruncate în ocean,
curge sânge pe Pământ pe drum. Din acel sânge cresc o serie de creaturi numite Eriniile, primul
cuvânt din lista noastră, Erinii. Acestea sunt creaturi neplăcute care
manifestă răzbunare împotriva oricui a comis o crimă de sânge.
Dacă cineva are mâinile pătate de sânge din cauza unei crime, Eriniile îi vor urmări,
îi vor vâna și îi vor pedepsi.
Sunt răzbunători de sânge și acționează prin sânge.
Puteți vedea conexiunea poetică a lui Hesiod între crima sălbatică ce este comisă
de un fiu împotriva tatălui, instigată de o mamă, este făcută
acum să fie punctul, momentul de apariție a acestor răzbunători de sânge.
Despre Afrodita se spune că apare în acest moment.
Când organele genitale sunt aruncate în ocean, sunt înconjurate
de spumă, și, datorită unei conexiuni între termenul
greces Aphros și ideea de spumă, Hesiod sugerează că Afrodita însăși
apare din spuma organelor genitale tăiate ale Cerului.
Nașterea Afroditei este orice numai nu una ușoară, iubitoare.
Aici, zeița iubirii se naște dintr-un act violent foarte dur comis,
cu o dimensiune sexuală, dar un act violent foarte dur cuprins în straturile
cele mai timpurii ale procesului creativ. Am extras de asemenea un termen numit
Partenogeneză, pe care trebuie să îl analizăm.
Acesta este un termen pe care îl vom folosi pentru a ne referi la creație de o singură
putere, de un singur principiu, când Pământul creează singură,
când Hăul creează singură, iar mai târziu, când Zeus are de fapt
puterea de a crea singur, acest termen, partenogeneză, va fi important pentru noi. Acum, după genealogia bestiilor
neplăcute, avem o lungă listă de monștri care se ivesc.
Auzim de unii faimoși, ca Meduza și Echidna și Typhon și
Cerber și Hidra și Himera și leul din Nemeea.
Acestea sunt toate lucruri care apar din această foarte timpurie etapă a creației
în care te-ai aștepta ca anumite tipuri de creaturi monstruoase neplăcute să apară.
Hesiod îi leagă pe toți de etapa alfa anterioară a creației.
De asemenea avem în această etapă o lungă listă de nimfe.
Vă amintiți că am vorbit despre listele noastre și importanța în povestea lui Hesiod
a cataloagelor lungi de lucruri. Aici sunt listate nimfele Nereide și avem
acele multe, multe rânduri foarte elegante de nume proprii de care am vorbit
mai devreme, despre cum ar fi fost minunat să le vezi interpretate.
Aici, acestea nu par să fie legate de niciun fel de negativism sau violență.
Nimfele Nereide sunt în general creaturi fericite și ești fericit să ai
una în preajma ta. Nu sunt percepute ca fiind legate de rău
sau fiind corupte cu ceva de genul acela,
orice asemenea lucru. Deci se poate că generația alfa să producă
lucruri neplăcute și acestea sunt create mai ales după
castrarea Cerului. Dar există de asemenea, în etapa
generației alfa, este posibil să producem niște lucruri care sunt
destul de bune. Acum vom trece la reproducerea care are loc în cea de-a doua
etapă a lucrurilor, când Cronos și Reea încearcă și ei să aibă
o familie reproductivă.