1 00:00:04,075 --> 00:00:09,040 În continuare ne vom uita la ideile pe care le aveau anticii despre propriile mituri. 2 00:00:09,040 --> 00:00:14,021 Grecii nu erau doar cititori sau ascultători pasivi la propriile povești mitice, aveau 3 00:00:14,021 --> 00:00:18,068 idei despre ele și încercau să înțeleagă ei înșiși despre ce era mitul. 4 00:00:18,085 --> 00:00:23,015 Am început în acest curs cu niște idei timpurii despre mit, uitându-ne la 5 00:00:23,015 --> 00:00:26,096 cuvântul englez contemporan „myth” și multe idei contradictorii 6 00:00:26,096 --> 00:00:30,026 și interesant contradictorii care sunt cuprinse în el. 7 00:00:30,042 --> 00:00:35,006 Ei bine, această poveste devine și mai bogată când privim înapoi în timp și ne uităm 8 00:00:35,006 --> 00:00:38,025 la ce credeau anticii despre propriile lor povești mitice. 9 00:00:38,042 --> 00:00:42,751 După acest video, vom avansa și ne vom uita la lucrurile din 10 00:00:42,751 --> 00:00:46,444 Renaștere și mai târziu, dar aici ne vom uita la ce credeau 11 00:00:46,444 --> 00:00:49,498 cei din antichitate despre propriile povești mitice. 12 00:00:49,498 --> 00:00:54,538 Vom descoperi că viziunile nu sunt uniforme, că sunt foarte diferite și 13 00:00:54,538 --> 00:00:57,046 vom avea multe voci reprezentate, 14 00:00:57,046 --> 00:01:00,521 începând cu un comentator antic anonim al unui manuscris, 15 00:01:00,521 --> 00:01:04,748 cineva care a scrijelit pe marginea mitului pe care îl citea. 16 00:01:04,748 --> 00:01:09,198 Acesta era despre, ei bine, cineva despre care vom petrece ceva timp vorbind, 17 00:01:09,198 --> 00:01:13,607 un mit în care se petreceau niște lucruri obscene, zei având relații sexuale 18 00:01:13,607 --> 00:01:16,701 în public, iar acest comentator anonim din manuscris 19 00:01:16,701 --> 00:01:21,517 scrie pe marginea manuscrisului: „Printre unii oameni, aceste lucruri nu sunt 20 00:01:21,517 --> 00:01:24,639 permise pe baza expunerii indecente.” 21 00:01:24,639 --> 00:01:29,930 Da, este adevărat, cenzura ca o atitudine față de aceste povești mitice este 22 00:01:29,930 --> 00:01:33,540 bine, sănătoasă. Câțiva dintre comentatorii antici sunt 23 00:01:33,540 --> 00:01:37,406 foarte scrupuloși despre ceea ce ar trebui să fie spus și ce nu ar trebui să fie spus. 24 00:01:37,406 --> 00:01:42,541 Și există o poliție a decenței care activează aici, care vrea să se asigure că 25 00:01:42,541 --> 00:01:49,365 poveștile care sunt respuse sunt curățate puțin, cum vrea să se asigure comentatorul 26 00:01:49,365 --> 00:01:53,068 nostru aici. O altă figură, Platon, ale cărui date sunt 429 27 00:01:53,068 --> 00:02:00,014 până în 347 î.e.n., un mare filosof în tradiția vestică, avea multe vederi complexe 28 00:02:00,014 --> 00:02:04,007 despre mitul antic și despre poeții care respun aceste mituri. 29 00:02:04,007 --> 00:02:08,788 Cele mai multe dintre ele nu erau așa de ușor de acceptat, deoarece Platon nu era 30 00:02:08,788 --> 00:02:12,160 un prieten al poeților. În Republica sa, are multe comentarii 31 00:02:12,160 --> 00:02:17,067 diferite care dezvoltă o parte din ideile sale și iată una pe care vreau să o folosesc 32 00:02:17,067 --> 00:02:19,785 pentru cursul nostru. „Asemenea afirmații sunt 33 00:02:19,785 --> 00:02:22,501 atât nepioase cât și false. Pe deasupra, sunt dăunătoare 34 00:02:22,501 --> 00:02:25,723 celor care le aud. Pentru că fiecare om va fi îngăduitor 35 00:02:25,723 --> 00:02:30,359 cu propriile sale greșeli, dacă este convins că așa sunt și erau acțiunile [zeilor]”. 36 00:02:30,359 --> 00:02:35,248 Platon încă o dată face un comentariu despre același lucru despre care a făcut și 37 00:02:35,248 --> 00:02:40,623 comentatorul anonim din manuscris, vorbind despre zei care au relații sexuale 38 00:02:40,623 --> 00:02:44,264 în public și spune, ei bine, nu putem să facem asta. 39 00:02:44,264 --> 00:02:48,834 Dar observați cum critica lui Platon este puțin mai tranșantă decât cea 40 00:02:48,834 --> 00:02:51,714 care este oferită de comentatorul din manuscris. 41 00:02:51,714 --> 00:02:56,553 Precedenta era doar despre decență și indecență și, cred, îngrijorată de 42 00:02:56,553 --> 00:02:59,595 a fi scandalizată de niște lucruri obscene care se întâmplă. 43 00:02:59,595 --> 00:03:04,828 Platon în schimb, se concentrează pe efectele vătămătoare pe care le va avea 44 00:03:04,828 --> 00:03:09,046 asupra oamenilor auzul acestor povești când construiesc valori în cultura lor. 45 00:03:09,046 --> 00:03:13,882 Deci, aici, miturile nu sunt doar ceva pe care îl asculți sau de care te bucuri 46 00:03:13,882 --> 00:03:16,087 sau de care chiar ești jignit. Sunt puternice. 47 00:03:16,087 --> 00:03:21,087 Modelează de fapt tipul de persoană care ești și tipul de valori pe care le ai. 48 00:03:22,006 --> 00:03:26,586 Conform lui Platon atunci, avem o altă idee, care este că miturile au puterea 49 00:03:26,586 --> 00:03:30,672 de a construi cultura. Miturile au puterea de a construi cultura. 50 00:03:30,672 --> 00:03:35,959 O altă figură care îl precede pe Platon este Xenofan din Colofon, cunoscut pentru 51 00:03:35,959 --> 00:03:39,496 multele sale viziuni colorate. Unele din ele care au de-a face cu mitul, 52 00:03:39,496 --> 00:03:43,803 sunt scrise între secolele al VI-lea și al V-lea î.e.n și sunt spuse ca mici cuvinte de înțelepciune. 53 00:03:43,803 --> 00:03:48,705 „Muritorii consideră că zeii se nasc și că au haine și vorbire și 54 00:03:48,705 --> 00:03:52,652 corpuri ca ale lor. Etiopienii spun că zeii lor au 55 00:03:52,652 --> 00:03:56,796 nasul cârn și sunt negri, tracii, că ai lor au ochi albaștri deschis 56 00:03:56,796 --> 00:04:00,944 și păr roșu. Dar dacă vitele și caii sau leii ar avea 57 00:04:00,944 --> 00:04:07,444 mâini sau ar putea să deseneze, caii ar desena formele zeilor lor drept cai, 58 00:04:07,444 --> 00:04:11,698 vitele drept vite.” Xenofan are o viziune destul de sofisticată 59 00:04:11,698 --> 00:04:14,484 aici, iar dacă ne gândeam la repezeală că toți 60 00:04:14,484 --> 00:04:18,504 acești antici credeau propriile mituri, ei bine, nu. 61 00:04:18,504 --> 00:04:21,335 Xenofan avea o viziune foarte sceptică. 62 00:04:21,335 --> 00:04:25,945 Este sceptic în legătură cu tipurile de forme pe care poeții le dau zeilor și 63 00:04:25,945 --> 00:04:30,685 a avea zei antropomorfizați și mergând în forme care par ca ale noastre. 64 00:04:30,685 --> 00:04:32,891 Mai mult, adaugă, știi, ce se întâmplă 65 00:04:32,891 --> 00:04:37,270 aici în aceste povești mitice este că tot ce facem noi ca greci este 66 00:04:37,270 --> 00:04:40,600 să reflectăm înapoi în zeii noștri ceea ce vedem în noi înșine. 67 00:04:40,600 --> 00:04:45,090 Ne facem poveștile mitice pe tipurile de valori culturale pe care le avem 68 00:04:45,090 --> 00:04:51,002 și dacă am avea diferențe etnice, cum observă la etiopieni sau la traci, 69 00:04:51,002 --> 00:04:56,034 ne-am face poveștile mitice conform unei reflecții a ce 70 00:04:56,034 --> 00:05:00,008 etnii și ce calități specific etnice avem 71 00:05:00,029 --> 00:05:04,037 încât să fie bune pentru noi. Iar aceasta ar fi adevărat, de asemenea, 72 00:05:04,037 --> 00:05:09,019 chiar și între specii. Deci, conform lui Xenofan, cultura 73 00:05:09,019 --> 00:05:14,091 de fapt construiește mitul. Cultura joacă un rol formativ pentru 74 00:05:14,091 --> 00:05:18,044 tipurile de mituri pe care oamenii și le spun unii altora. 75 00:05:18,063 --> 00:05:23,074 Inversăm o observație din Platon, punându-le pe cele două laolaltă, 76 00:05:23,074 --> 00:05:28,085 avem de-a face cu o relație și o observație foarte puternice. 77 00:05:28,085 --> 00:05:32,046 Să ne uităm la o altă teorie, un personaj numit 78 00:05:32,046 --> 00:05:36,076 Metrodor din Lampsakos, care a trăit în secolul al V-lea î.e.n., 79 00:05:36,076 --> 00:05:41,076 nu o persoană foarte cunoscută, dar o parte din ideile sale sunt păstrate de oamenii de mai târziu 80 00:05:41,076 --> 00:05:46,075 care îi comentează, îi citează opera și unul din faimoasele citate supraviețuiește aici: 81 00:05:46,075 --> 00:05:51,081 „nici Hera, nici Atena, nici Zeus nu sunt lucrurile pe care aceia care le consacră 82 00:05:51,081 --> 00:05:57,013 temple și ziduri le consideră a fi, ci sunt manifestări ale naturii 83 00:05:57,013 --> 00:06:04,057 și aranjamente ale elementelor. Agamemnon este aer, Ahile este soarele, 84 00:06:04,057 --> 00:06:08,098 Elena este pământul și Paris aerul, Hector este luna. 85 00:06:08,098 --> 00:06:14,839 Dar printre zei, Demetra este ficatul, Dionisos este splina, 86 00:06:14,839 --> 00:06:18,048 iar Apolo bila. Deci, Metrodor se uită la aceste povești 87 00:06:18,048 --> 00:06:23,031 și spune, știi, ce se întâmplă la suprafață când un zeu vorbește cu un om sau 88 00:06:23,031 --> 00:06:28,014 un om vorbește cu un zeu sau un zeu vorbește cu un zeu, nu este ca și cum am avea niște 89 00:06:28,014 --> 00:06:32,098 divinități plutind în jur purtând conversații cu alții sau implicați 90 00:06:32,098 --> 00:06:37,007 în acțiuni fizice propriu-zise. În schimb, ceea ce avem sunt reprezentări 91 00:06:37,007 --> 00:06:40,080 ale unor adevăruri profunde, expunând simbolic înțelepciune profundă, ascunsă. 92 00:06:40,080 --> 00:06:45,094 Și uitați-vă la genul de mapare pe care Metrodor o face când vorbește despre 93 00:06:45,094 --> 00:06:50,621 codul care stă la baza acestei înțelepciuni ascunse. Toate ființele umane, în poveștile de care 94 00:06:50,621 --> 00:06:56,083 este interesat, acest extras din Iliada lui Homer, îl avem pe Agamemnon care 95 00:06:56,083 --> 00:07:00,697 este legat de aer, Ahile soarele, Elena pământul, Paris aerul, Hector luna, 96 00:07:00,697 --> 00:07:05,004 deci toți acești oameni sunt legați de anume bucăți din cosmosul 97 00:07:05,004 --> 00:07:08,068 natural, fizic. Mai mult de atât, bucățile, relațiile 98 00:07:08,068 --> 00:07:11,609 dintre oameni și bucățile cosmosului nu trebuie să fie unu la unu. 99 00:07:11,609 --> 00:07:15,255 Agamemnon este aer și Paris, de asemenea, în același timp, este aer. 100 00:07:15,255 --> 00:07:20,513 Deci relațiile pot fi multiple, de la figuri la caracteristici ale cosmosului, 101 00:07:20,513 --> 00:07:24,937 iar apoi, când ne uităm la zei, ei bine, uitați-vă la ce sunt mapați zeii. 102 00:07:24,937 --> 00:07:28,729 Înțelesurile lor profunde, ascunse, reprezentările lor simbolice 103 00:07:28,729 --> 00:07:34,026 sunt părți ale corpului. Demetra este ficatul, Dionisos este splina 104 00:07:34,026 --> 00:07:37,046 și Apolo bila. Deci poate, sugera că atunci când 105 00:07:37,046 --> 00:07:41,047 spunem povești despre ființe umane, ce facem de fapt este să reflectăm 106 00:07:41,047 --> 00:07:46,002 adevăruri profunde despre unele caracteristici ale cosmosului fizic din jurul nostru și când spunem 107 00:07:46,002 --> 00:07:50,018 povești despre zei, ceea ce facem de fapt e să reflectăm idei profunde pe care le avem despre 108 00:07:50,018 --> 00:07:51,090 natura noastră umană. O idee fascinantă. 109 00:07:51,090 --> 00:07:54,019 Nu îl avem pe Metrodor să îl întrebăm. 110 00:07:54,019 --> 00:07:58,036 Îmi doresc să fi avut mai multe să citim din el, în locul, știți, acestor mici 111 00:07:58,036 --> 00:08:01,074 fragmente. Deci, privind la viziunea lui Metrodor 112 00:08:01,074 --> 00:08:07,083 despre lume, aceasta este o școală foarte faimoasă de idei antice despre mit, numită alegorie. 113 00:08:07,083 --> 00:08:13,062 Metrodor și mulți alții erau convinși de ideea că miturile aveau adevăruri 114 00:08:13,062 --> 00:08:17,062 profunde, ascunse. Aceia care credeau asta, pot fi grupați 115 00:08:17,062 --> 00:08:23,001 sub școala de alegorie antică, iar când întâlneau povești mitice își spuneau ok, 116 00:08:23,001 --> 00:08:28,027 nivelul de suprafață trebuie să fie un cod pentru niște adevăruri ascunse, mai profunde. 117 00:08:28,027 --> 00:08:33,718 Și tot felul de povești sau tot felul de înțelesuri sunt descoperite și găsite în 118 00:08:33,718 --> 00:08:38,944 aceste povești mitice, povești despre cosmosul fizic și forma sa, 119 00:08:38,944 --> 00:08:44,059 despre vreme, despre moralitate. Tot felul de înțelepciune ascunsă se credea 120 00:08:44,059 --> 00:08:48,039 că este conținută în aceste texte bogate, puternice, mai ales ale lui Homer. 121 00:08:48,058 --> 00:08:53,035 Cititorilor antici le plăcea să îl citească pe Homer alegoric și să găsească adevăruri 122 00:08:53,035 --> 00:08:56,019 profunde ascunse în ele. Acum, toată această căutare după 123 00:08:56,019 --> 00:08:59,004 înțelesuri ascunse poate uneori să devină enervantă, corect? 124 00:08:59,004 --> 00:09:03,028 Pentru că o persoană poate spune, uite, este un înțeles ascuns aici și este 125 00:09:03,028 --> 00:09:06,075 un înțeles ascuns aici. De obicei nu aduci autorul înapoi 126 00:09:06,075 --> 00:09:10,094 să spui ai intenționat asta sau nu? La un anume punct, sunt unii oameni 127 00:09:10,094 --> 00:09:14,013 care au dezvoltat un fel de strategie anti-alegorică. 128 00:09:14,030 --> 00:09:17,005 Aristarh din Samotrace este una din aceste figuri. 129 00:09:17,005 --> 00:09:20,047 Datele sale sunt 216 - 144 î.e.n. Este un comentator foarte sobru, 130 00:09:20,047 --> 00:09:24,049 un tip academic de persoană, interesat de o abordare literară pentru 131 00:09:24,065 --> 00:09:27,286 poveștile mitice și ne-a spus o viziune care a fost capturată de 132 00:09:27,286 --> 00:09:31,020 un comentator ulterior care i-a sumarizat viziunile în acest fel: 133 00:09:31,020 --> 00:09:36,703 „Aristarh credea că cititorii miturilor nu ar trebui să ia lucrurile spuse de poeți, 134 00:09:36,703 --> 00:09:42,086 scuze, ar trebui să ia lucrurile spuse de poeți mai mult ca legende 135 00:09:42,086 --> 00:09:46,828 conform licenței poetice și să nu se deranjeze în legătură cu ce este în afara 136 00:09:46,828 --> 00:09:51,094 lucrurilor spuse de poet.” Deci Aristarh spune faceți un pas înapoi 137 00:09:51,094 --> 00:09:55,084 de la a încerca să găsiți toate aceste adevăruri profunde ascunse acolo. 138 00:09:55,084 --> 00:09:58,070 În schimb, ceea ce veți vedea este o poveste care, 139 00:09:58,070 --> 00:10:03,020 datorită licenței poetice, poeților le place să spună reprezentări exagerate ale lucrurilor, 140 00:10:03,020 --> 00:10:07,035 dar nu încercați să căutați buchete de înțelepciune ascunsă acolo. 141 00:10:07,052 --> 00:10:12,002 Deci Aristarh ne oferă o viziune pe care am caracteriza-o drept ceva care este 142 00:10:12,002 --> 00:10:14,064 literar și destul de puternic antialegoric. 143 00:10:15,033 --> 00:10:20,028 În final, printre viziunile antice, vreau să aruncăm o privire la un personaj numit Evhemer. 144 00:10:20,028 --> 00:10:25,042 Datele sale sunt din secolul al IV-lea până în secolul al III-lea î.e.n. și iată un nou exemplu 145 00:10:25,042 --> 00:10:30,062 de sumar de idei într-un autor ulterior. Nimic nu supraviețuiește cu excepția a mici 146 00:10:30,062 --> 00:10:34,034 citate din Evhemer, iar acest sumar ne ajută să îl înțelegem. 147 00:10:34,052 --> 00:10:39,048 „Zeii, ni se spune, erau ființe terestre care au obținut onoare și faimă nemuritoare 148 00:10:39,048 --> 00:10:44,012 datorită darurilor către umanitate. Cu privire la acești zei, multe și variate 149 00:10:44,012 --> 00:10:48,052 relatări au fost transmise de către scriitorii de istorie și mitologie.” 150 00:10:48,052 --> 00:10:53,698 Deci Evhemer era de părere că poveștile pe care le auzim sunt de fapt bazate pe 151 00:10:53,698 --> 00:10:58,101 personaje istorice reale. Aceste povești despre personaje istorice 152 00:10:58,101 --> 00:11:02,182 sunt spuse și respuse în timp până ajung practic divinizate. 153 00:11:02,182 --> 00:11:06,780 Devin zei prin repovestire și de aici provin miturile. 154 00:11:06,780 --> 00:11:11,016 Personaje reale și istorice sunt în spatele oricăruia din 155 00:11:11,016 --> 00:11:15,059 personajele mitice pe care le avem. Cu trecerea timpului, evhemerismul și alegoria 156 00:11:15,059 --> 00:11:18,520 sunt două din cele mai proeminente teorii care supraviețuiesc. 157 00:11:18,520 --> 00:11:23,901 Vom vedea în Evul mediu și apoi în segmentul nostru următor, ne vom uita 158 00:11:23,901 --> 00:11:28,803 ce se întâmplă în Renaștere și după pe măsură ce oamenii încearcă să înțeleagă 159 00:11:28,803 --> 00:11:32,066 aceste povești ciudate, minunate. Dar în Evul mediu, alegoria și 160 00:11:32,066 --> 00:11:35,048 evhemerismul sunt ideile care au cea mai mare greutate.